Wednesday, December 29, 2010

Shake up the happiness!

Wake up! It's Christmas time! Da, a trecut. Sper ca ai avut un Craciun frumos, fericit. Cu miros de cozonaci si ceai si ciocolata calda. Cu aroma de scortisoara si multe beculete. Un brad verde, frumos impodobit. Cu globuri auri si rosi si beteala stralucitoare. Cu multe cadouri frumos impachetate sub el. Un semineu si o pisica care sa il insoteasca. Un foc cald si o atmosfera minunata. Si zapada!
Stelute in gene. Uita-te in sus! Sunt mii. Incerci sa le prinzi cu buzele, dar te pacalesc, se topesc imediat cum iti simt atingerea. Da, ele. Nu tu. Pentru tine sunt doar niste fulgi frumosi albi de zapada care iti inveselesc zilele de iarna. Ei in schimb, fulgii, cauta sa isi gaseasca o casa. Incearca peste tot. Copaci, pamant, pajiste, acoperis, alee, peste tot. Dar tu ii gonesti mereu. Tu ii topesti cel mai repede. Chiar nu ii vrei? Ma rog. Ei s-au obijnuit. Incearca si tu sa faci la fel. Ei vin mereu. Ca acum. Si cand isi gasesc casa, lumineaza tot. In special noptile. Atunci au si musafiri. Stelele si luna. Se aduna toate si iti lumineaza drumul, sa nu te simti singur. Au mereu grija de tine, dar tu...? Incearca macar sa le admiri. Ai sa vezi ceva special in ele.
In putin timp va incepe numaratoarea inversa. Mai sunt cateva zile pana la noul an. 2010 e ca si terminat. Gandeste-te! Ce ai facut in anul asta? Iti pare rau? Ai schimba ceva? Esti multumit de tine? De faptele tale, de ce ai facut? Regreti ceva? Cred ca e momentul sa te intrebi. Sa iti pui in balanta faptele si gandurile. Sunt curioasa ce iti iese. Dar taci! Nu imi spune, nu vreau sa stiu, nu asa. Vreau sa vad. Vreau la anu' daca e ceva ce trebuia schimbat sa vad, nu sa imi spui. Asa va fi mai frumos. Si distreaza-te de revelion. Petrece, simte-te bine, fi alaturi de prieteni si impartaseste-ti bucuriile cu ei, vor aprecia. Fi acolo pentru ei chiar daca nu e ce te asteptai, nu vor uita asta. Have fun!
Iar TIE... multumesc! Nu intreba pentru ce. De fapt stiu! Pentru ca m-ai facut sa zambesc, sa rad, sa fiu fericita. Pentru ca ma asculti, pentru ca ma lasi sa te stresez. Pentru ca esti langa mine sa ma sustii. Pentru ca ma gadili si imi spui mereu "zi ma!". Pentru cum te uiti la mine cu ochii aia verzi si pentru chicotelile tale fara sens. Pentru mainile tale reci pe care am reusit sa le incalzesc. Pentru certurile din care am avut ce invata. Pentru ca m-ai enervat ( nu imi pare rau ). Pentru ca ma faci mereu sa uit si sa trec peste cu cateva cuvinte bine spuse. Pentru ca mi-ai spus mereu lucruri frumoase, chiar daca uneori te-ai purtat aiurea. Pentru momentele frumoase pe care le-am petrecut impreuna pana acum. Pentru ca ai facut toate astea si pentru ca inca o sa le mai faci. Pentru toate astea si inca cateva iti multumesc.

(si.. pentru ca am promis cuiva drag o postare de sarbatori, sarbatori fericite Tomina, stiu ca nu e ce te asteptai, dar ti-am promis)

Wednesday, December 22, 2010

Niste raspunsuri.

By the power of truth, I, while living, have conquered the Universe.
Intru.
Deschid.
Citesc.
Plang.
Poate. Poate ca vrei sa stii de ce te bag in seama. Poate ca vrei sa stii de ce te ascult ore in sir. Poate ca vrei sa stii de ce ador sa ma uit in ochii tai. Poate ca vrei sa stii de ce imi place gustul buzelor tale. Poate ca vrei sa stii de ce nu vreau sa iti dau drumul la mana. Poate vrei sa stii de ce imi place parfumul tau. Poate ca vrei sa stii de ce sunt asa. Poate ca vrei sa stii de ce nu iti dau drumul. Poate ca vrei sa stii... multe.
Ei bine, iti voi da raspunsul la toate si totusi la nimic: de-aia! De-aia spune nimic si multe si multe si nimic in acelasi timp. Te bag in seama pentru ca de-aia, pentru ca imi place cum te uiti la mine, pentru ca imi place cum gandesti, cum imi vorbesti, cum chiciotesti. Te ascult ore in sir pentru ca de-aia, pentru ca vorbesti intr-un anume fel, pentru ca imi spui lucruri interesante, pentru ca ma amuzi, pentru ca vorbesti numai tampenii. Imi place sa ma uit in ochii tai pentru ca... de-aia! Pentru ca sunt mici si verzi si clari si sinceri, si au genele alea blonde frumoase si sprancenele ii contureaza perfect. Imi place gustul buzelor tale pentru ca de-aia, pentru ca e delicios, pentru ca e diferit, pentru ca imi aminteste de ciocolata. Nu iti dau drumul la mana pentru ca: de-aia! Pentru ca nu vreau, pentru ca are nevoie de grija mea, pentru ca daca e singura ii e frig, si pentru ca are nevoie de un prieten, in afara de mana stanga.Imi place parfumul tau pentru ca de-aia. Pentru ca stie sa ma ajunga din urma si sa nu mai plece, pentru ca e ca din filme ( nu ma intreba de unde stiu cum mirose parfumul din filme. stiu! ), pentru ca ma ameteste, pentru ca imi creaza o stare zen. Aa.. si nu iti dau drumul pentru ca nu vreau.
Iar acum cred ca vrei sa stii de ce te plac.Aici nu pot sa raspund cu de-aia. Asta ar insemna ca nu iti raspund. Iar eu vreau sa iti raspund, asta e scopul. Imi place cand te uiti cu coada ochiului la mine. Imi place cand chicotesti cand zic ceva, desi ma enervezi. Imi place ca mereu spui "au!" cand te doare. Imi place ca mereu iti incalzesc mana rece. Imi place cand ma pupi ca un eschimos. Imi place cand imi povestesti diferite lucruri. Imi place ca mereu gasesc ceva sa te linistesc. Imi place ca ma lasi sa te bat, desi daca ai vrea nu te-as atinge nici cu un deget. Imi place cand imi faci glumite in zapada. Imi place cand facem misto unul de celalalt. Imi place cand ma alinti. Imi place cand te stresezi pentru nimic. Imi palce cand ne imaginam diferite lucruri, situatii. Imi place cand adorm in telefon noaptea tarziu. ... Si totusi astea nu sunt raspunsuri. Nu am raspuns la asta, imi pare rau. Nu avem program de lucru intre 8p.m. si 8a.m. Deschidem in 5 ore si ceva. Vino atunci, poate vei gasi un raspuns. Pana atunci libraria este inchisa. Va rugam reveniti mai tarziu. Multumim!
Sfarsit: brusc
Categorie: ma gandeam sa scriu ceva
Eticheta: plictisitor
Autor: eu
Final: la revedere!

Sunday, December 5, 2010

Letter to you.

5th december...

Iti amintesti ca ochii vorbesc. Ei soptesc fericire. Asa parca iti spuneam.Te-am invatat usor usor sa iti intizi aripile sa zbori. Inca mai inveti. Nu-i timpul pierdut.Ti-am incalzit mainile. Am folosit caldura sufletului meu. Parfumul tau mi-a patruns in vene. Si chiar de-as vrea. Nu mai pleaca. Ochii aia... nu ii uit. Iar tu, ai avut grija de mine. Mi-ai lasat luna sa imi lumineze drumul. Si vocea ta sa ma linisteasca atunci cand sunt speriata. M-am obijnuit sa imi beau cafeaua dimineata si in zatul ramas sa vad ochii tai. Imi imaginez mainile tale in parul meu in fiecare dimineata cand il pieptan. Inchid ochii si am impresia ca ma tii de mana. Asta fac in drum spre scoala. Iar tu pleci si vi. Ca valurile. Ca marea. Si ea imi lipseste. Credeam ca este singurul lucru de care imi este atat de dor. De care mi-a fost. Si de care imi va fi vreodata atat de dor. Dar acum sunt sigura. M-am inselat. Imi lipsesti mai mult ca marea. Acum e timpul ca valurile sa se retraga. Dar nu pentru multa vreme. Vor veni inapoi. Mai mari. Mai multe. Mai sarate.Imi vor lipsi. Mult. Acum am ramas fara cuvinte. Sarutul tau mi le-a luat pe toate. Dar macar stiu ca ti-am scris. Pentru mine. Pentru tine. Pentru noi. O raza de soare. Sper sa numaram cat mai mule.


Tuesday, November 30, 2010

Daca eram...

Daca eram un anotimp, as fi fost primavara. Daca eram o luna, eram sigur mai. Daca eram o zi a saptamanii...sambata. Daca eram o parte a zilei, eram dimineata. Daca eram un animal marin, as fi fost rechin. Daca eram un animal de uscat, as fi fost leu. Daca eram o virtute... mandria. Daca eram o directie, as fi fost Vest. Daca eram o planeta, as fi fost Saturn. Daca eram o personalitate istorica, as fi fost Ioana d'Arc. Daca eram un lichid, as fi fost apa. Daca eram o piatra...topaz. Daca eram metal... aur alb. Daca eram o pasare...Northern Fulmar. Daca eram o planta, eram crinul. Daca eram un tip de vreme, as fi fost o adiere de vant. Daca eram un instrument muzica... tobe. Daca eram un sentiment, as fi fost iubirea. Daca eram un sunet, as fi fost sunetul marii. Daca eram un element...focul. Daca eram un cantec, as fi fost o discografie. Daca eram un film... V for Vendetta. Daca eram un serial, eram Californication. Daca eram o carte... Niste raspunsuri. Daca eram un personaj, V. Daca eram un oras... New Port. Daca eram un gust, as fi fost dulce. Daca eram o aroma... cafea! Daca eram o culoare, eram rosu. Daca eram un material, as fi fost fierul sau matasea. Daca eram o parte a corpului... buze. Daca eram un fel de mancare... desertul. Daca eram un cuvant...pot. Daca eram o expresie a fetei, as fi fost zambetul. Daca eram un accesoriu...esarfa. Daca eram un drog, eram cocaina. Daca eram o materie la scoala, as fi fost... pauza mare. Daca eram un personaj din desene...Mickey Mouse. Daca eram o forma... cerc. Daca eram un numar, eram 5. Daca eram o masina, as fi fost bugatti veyron. Daca eram o haina, as fi fost sacoul. Ziua cea mai frumoasa: 31 decembrie. Cel mai mare obstacol: eu. Radacina tuturor relelor: minciuna. Distractia cea mai placuta: oricare atata timp cat e cu prietenii. Cea mai mare infrangere: nu am avut pana acum. Prima necesitate: iubirea. Ceea ce te face cel mai fericit: imbratisarea. Cel mai mare mister: gandurile omului. Cel mai rau sentiment: vinovatia. Cel mai bun cadou: prezenta. Lucrul cel mai de valoare: prietenii. Calea cea mai rapida: cea pe care deja o stii. Sentimentul cel mai placut: nu-l stiu. Cel mai bun remediu: ciocolata calda + film + prieteni. Forta cea mai puternica: ura. Persoanele cele mai necesare: prietenii. Lucrul cel mai placut: sarutul.

Dar tu?


Saturday, November 27, 2010

Vreau...

Ma descriu spunand ce vreau. Vreau imperfectiunea si perfectiunea in acelasi timp. Vreau sa te incrunti cand nu te bag in seama. Vreau sa te superi, sa ma certi si sa ma ierti. Vreau sa spun numai prostii, iar tu sa ma saruti zambind. Vreau ca duminica dimineata sa ne certam, iar noaptea sa ne impacam. Vreau ca atunci cand nu ma suporti sa pleci. Iar eu sa intorc capul dupa tine, cu lacrimi in ochi si sa tip cu gandul sa te intorci.Vreau sa ma tii de mana si sa nu imi dai drumul niciodata. Vreau sa imi fie dor de mirosul pielii tale. Vreau ca ochii tai sa imi spuna ca sunt fericiti. Vreau sa ma necajesti, sa ma tachinezi. Ca apoi sa ma impaci cu un sarut. Vreau sa te joci cu mine. Vreau sa fim copii. Vreau sa fim adulti.Vreau sa ma descoperi.Vreau sa iti amintesti mereu cine am fost. Vreau sa pretuim fiecare moment. Vreau sa imi zambesti. Vreau sa imi spui mereu ce nu-ti convine. Vreau sa ne plimbam impreuna. Vreau sa iti pregatesc micul dejun. Vreau sa ma uit in ochii tai si sa intelegi ce simt. Vreau sa te multumesc. Vreau sa plec departe. Vreau sa ma plimb. Vreau sa cunosc. Vreau sa gust. Sa te gust. Sa te miros. Sa mi te imaginez cand nu esti si sa imi fie dor.  Vreau sa creez. Vreau sa apreciez si sa fiu apreciata. Vreau sa uimesc. Vreau sa am. Vreau sa fiu fericita. Si tu! Vreau sa te cunosc. Vreau sa invat sa iubesc. Vreau sa fiu. Sunt un amalgam de dorinte. Vreau mult. Dar tu?

Wednesday, November 24, 2010

Oare vei mai stii sufletul meu?

- Alo?!
- Hei! Ce faci?
- Bine, voiam sa vad daca esti in regula. Nu mi-ai raspuns la mesaj. Eram ingrijorat. Esti bine?
- Da, da, da. Stai linistit, sunt bine. Am facut o baie, de-aia nu am raspuns. Tu ce faci?
- Aaa.. Pai eu sunt pe drum. Merg acasa. Mai am doua zile si ajung.
- Da. A 5a strada la dreapta. Se numeste Nerabdare. Ma gasesti acolo. Te-am vazut venind. Ieri. Erai ingandurat. Nu mai fi. Sunt aici. Te astept.
- Vin acum!
- Stiu. Ti-am spus. Te astept. Cu o ciocolata calda. Are lapte. Pisicilor le place. Si miresme... pielea mea, miroase a ciocolata. Milka!
- Taci. Ma oftici! Nu stiu cum sa iti spun..
- Serios! Imi vine sa ma mananc. Ce sa-mi spui?
- Zi ma!
- Da ma!
- Off! Si eu.
- Si parul imi miroase a... A iarna. A soare. A luna. Cred ca s-au jucat impreuna in parul meu. Fiecare mi-a lasat un cadou. Iarna mi-a lasat mirosul. Mirosul imi intra pe nari. E de gheata. Si ajunge... Ajunge in vene. Ele i-au aratat drumul spre suflet. A ajuns. Dar.. sufletul nu a vrut sa il primeasca. I-a spus ca nu vrea sa inghete. Il inteleg. Nu e frumos cand e frig. Soarele... El mi-a dat culoarea. Dar a fost putin nehotarat. Nu a stiut ce sa aleaga. Asa ca mi le-a dat pe toate. Si mierea si castanele si rodia. A iesit un amalgam. Dulce. Nu-ti face griji. E fara zahar. Si luna... Luna mi-a lasat o stea. Dar... eu ce sa fac cu ea?
- Stele in par... Prindeti-o in par! Ti l-ar lumina frumos. Si asa te voi gasi. Asa voi stii mereu unde esti. Te voi gasi mai usor.
- O sa iti luminez toate noptile. Voi fi acolo. Cand iti e dor de mine. Uita-te spre cer. Cauta-ma. O sa iti fac cu mana. Faci doar 5 zile pana la mine. Ai rabdare. Trec repede. Si vorbind de dor...
- Da stiu.
- Ce stii?
- Si mie-mi e.
- Ce-ti e?
- Dor.
- De cine?
- De o fata. Seamana mult cu tine. Uita-te in oglinda. Ai sa o vezi.
- Bine, dar... M-am uitat. Sunt eu. Si fata aceea?
- Pai tu esti. De tine mi-e dor. Asta voiam sa iti spun.
- Ah! Vino mai repede!
- Sufletul meu e deja acolo.
- Stiu. A avut grija de mine.
- Foarte bine...
(pauza cateva minute)
- Pisicuta! Ai adormit?
- Doar putin. De ce?
- Te-am auzit. Torceai. Imi place. Haide! Adormi inapoi. Eu o sa stau sa te ascult. Vise placute!
- Somn usor!


Saturday, November 20, 2010

Shining star.

[el este Legy:))]

When you're gone, pieces of my heart are missing you.

... si inca o data ai plecat. Si o sa mai pleci. La fiecare 5 zile. Dar e in regula. M-am obijnuit cu ideea. De fiecare data mi-ai lasat un gust dulce. Niciodata amar. Sa nu faci asta. Mi-ai spus ca sunt o stea. Ti-am raspuns ca stralucesc pentru tine. M-ai surprins. Ti-am soptit ca mi-e foarte dor de tine. Iar tu mi-ai spus ca si tie . Dar nu stiai cat. Mi-ai spus ca nu stii cat de mult pentru ca universul este infinit. Iar dorul tau este cam ca el. M-ai ajutat sa ma catar in copc. Imi amintesc ca avea multe crengi. Ca apoi. Cand am ajuns in varf. Sa imi tai crengile de sub picioare. Cadeam. Mi s-a parut o vesnicie. Au fost de fapt cateva zile. Nu mai ajungeam o data jos. Am fost suparata. Trista. Speriata in acelasi timp. Te stiam langa mine. Credeam ca ai plecat. Asa mi-ai spus. Si tocmai cand era sa ating pamantul. Mai prins. Ai fost acolo sa ma prinzi. Ai avut totusi grija de mine. Mi-ai facut o surpriza. Te ascunsesesi doar. Erai de fapt acolo. Doar ca nu m-ai lasat sa vad asta. Poate a fost mai bine. Mi-ai facut aterizarea mai dulce. Mult mai dulce. Stiam ca ai plecat. Dar de fapt te ascundeai dupa copac. Cica ii curatai coaja. Te-am crezut. Nu aveam de ales. Ce sa faci si tu. Cojesti copacul in loc sa ma prinzi. Asa am gandit. Dar nu a fost chiar bine. Mi-ai demonstrat contrariul. Iti multumesc. M-ai luat de mana. Te uitai asa frumos la mine. Nu mi-a venit sa cred. Erai tu. Sweet dream. Dar in visul meu erai pisic. Pisicul! Si... mi i-ai prezentat si pe ceilalti pisici. Prietenii tai. Simpatici. Mieunau intr-un fel dragut. Si erau jucausi. Mi-a placut de ei. M-ai condus pana acasa. Era inorat. Luna se ascundea dupa un nor. Se vedea o singura stea. Dar tu mi-ai spus ca sunt doua. Aveai de gand sa zbori pana la ea mereu. Ca Superman. Voiai sa vi sa o vizitezi. Tot la 5 zile. Pardon. Ani lumina. Te-am sarutat apasat si pana si nasucul meu ti-a multumit. Ai plecat. Iar. Dar numai pana maine...


Tuesday, November 9, 2010

Ai grija de mine.

M-ai strans tare in brate. Si un sarut apasat... Trebuie sa imi ajunga pentru cateva zile. As fi vrut sa pun pauza timpului si sa ramanem asa ceva vreme. As fi stat la tine in brate ore in sir si nu m-as fi plictisit. Te-ai uitat la mine cu o privire pe care nu pot sa o descriu. Ti-am raspuns cu un zambet. Imi vei lipsi. Dar... rabdare, de asta e nevoie. Ai plecat. Te-ai uitat lung dupa mine. Cred ca voiai sa imi spui sa am grija. Stai linistit! O sa am. M-am uitat si eu dupa tine. Chiar daca eram cu spatele. Te-am vazut. Plecai. Stateai cu ochii in pamant. Poate trist. Strada mult prea pustie ma intrista si mai mult. Stiai ca o sa imi lipsesti. Cred ca si invers. M-am intalnit cu cativa prieteni. Am incercat sa ma inveselesc si sa uit cei cateva zeci de kilometri distanta. Mi-a iesit si nu prea. Mereu ma uitam la telefon sperand sa apara ceva. Ah! Am uitat. Nu avea cum. Dar asta nu m-a oprit sa sper oricum. Mergeam spre casa. Eram singura. Din cand in cand se mai auzea cate un fosnet, latratul unui caine sau o pisica mieunand. Imi tresarea inima. Dar se linistea repede. Nu avea timp sa se gandeasca la asta. Ii statea gandul la altele. Mergeam pe strada si era intuneric. Acum cine o sa ma mai prinda sa nu pic daca tu ai plecat? Ah! Am observat. Mi-ai lasat luna sa aiba grija de mine. Sa-mi lumineze atat de tare drumul incat sa vad si sa nu pic. Dar sunetele? Imi dau putina teama, dar imediat imi amintesc vocea ta. Ma linisteste. Inchid ochii si imi imaginez mana ta in mana mea. Acum inteleg de ce am mainile asa reci. Le-ai lasat singure. Stii... mirosul tau. Ti-am zis. Imi alerga prin vene zilele trecute. Acum s-a cam pierdut pe drum. Nu reusesc sa il mai gasesc. Imi lipseste si el. As vrea sa te sun sa stiu ca nu sunt singura. Dar nu pot. Ajung acasa. Ma arunc pe pat si inchid ochii. Ma rog sa dispara zilele astea ca prin minune si sa fie vineri. Sa te vad iar. Cred ca am atipit. Ceasul s-a mutat putin mai sus. Ma ridic si ma uit la telefon. "2 missed calls". Tu erai. Nu trebuie sa imi explic. Un zambet mi-a aparut pe fata. Si am inceput sa vorbim. Ca in fiecare seara. Ore in sir. 1, 2, 3, 4, .... M-ai inveselit. Stii sa faci asta mereu. Multumesc. E tarziu. Foarte. Pun capul pe perna si inchid ochii. Imaginea ta e prima care imi vine in minte. Mereu. Dar nu vreau sa scap de ea. Ma face fericita. O sa ma trezesc tot cu ea. Tot cu ea imi voi bea ceaiul si cu ea voi lua micul dejun. Cu ea imi voi pieptana parul. Cu ea voi merge spre scoala. Si cu ea ma voi intoarce. Sunt sigura de asta. Si coincidentele... tot cinci. Mi-e dor sa te iau in brrate. Sa te sarut. Sa te uiti la mine in acel fel si apoi sa razi. Sa ma bucur si sa te tin de mana. Atat. Pentru acum.


Friday, November 5, 2010

Nu, nu vreau titlu... nu imi trebuie.

Mister... unde esti? Nu te vad, nu pot sa te gasesc cu privirea. Ma simt singura. Plec. Dari stai! Uite! Ceva, acolo in intuneric... ma priveste. Sufletul mi se umple de teama, dar ma strigi. Atunci vocea ta alunga teama din sufletul meu si face loc fericirii. Acum stiam ca esti tu. Nu imi mai era frica. Puteam pasi linistita prin intuneric. Stiam ca daca se intampla ceva esti acolo sa ma prinzi cand o sa cad. M-am apropiat si... primul sarut, 5 noiembrie. Nu-l voi uita. M-ai luat in brate si parfumul pielii tare mi-a patruns pana in vene. O sa ramana acolo si... nu te supara. Nu ti-l voi da inapoi prea curand. Dintr-o data o atingere rece m-a speriat. Ah, era mana ta. Am luat-o in a mea si am incalzit-o. Am avut grija de ea si acum ii este bine. Am incercat sa ma uit in ochii tai, dar nu i-am vazut. Era intuneric, dar sunt sigura ca tu i-ai vazut pe ai mei. Ce-ti spuneau? Vreau sa stiu! M-am apropiat. Ti-am simtit iar mirosul. L-am improspatat. Mi-a ramas pe maini. Nu mai vrea sa plece. Nici nu-l las. Ti-am atins chipul. Am simtit barba aspra in palma, dar nu m-a durut. Ai avut grija sa nu ma raneasca. Multumesc. Am mers impreuna pe strazi nicaieri. Nu conta unde mergeam atata timp cat eram impreuna. As fi mers oriunde daca mergeai cu mine. Nu stiai. Acum poate stii. Tu alergai. Eu simteam ca zbor. As fi renuntat la aripile mele si as fi alergat cu tine in loc sa zbor. Daca mi-ai fi cerut. Dar nu ai facut-o. Am vazut in privirea ta ca vrei asta. Asa ca am alergat si eu. Nu-ti fa griji. O sa te invat si pe tine sa zbori. O sa zburam impreuna. O sa visam ca zburam pe un taram necunoscut unde nimeni si nimic nu ne poate opri zambetele... rasul... fericirea ce vine chiar din suflet. M-ai condus pe strada mea. Ma tineai de mana sa fi sigur ca nu plec nicaieri. Stai linistit! Nu am sa plec. O sa iti fiu alaturi mereu. Voi trai vesnic. Dar as renunta le eternitatea mea pentru o clipa in plus alaturi de tine. Pentru un sarut dulce. Fi fara grija! Nu o sa fac diabet. Ne-am luat la revedere. Te-am strans in brate ca sa stii ca indiferent unde esti eu sunt acolo cu tine. Ti-am oferit un sarut apasat ca sa nu il uiti pana maine. Si am respirat aerul tau inca doua secunde. Sigur imi va ramane pana maine, undeva prin corp. Am plecat si... nu m-am uitat inapoi. Nu voiam sa regret ca nu te-am mai sarutat inca o data si ca nu te-am tinut putin mai mult in brate. Desi am regretat. Am intrat in casa si m-am sprijinit de usa. Am crezut ca nu e real. Am urcat repede scarile cu pasi galagiosi vrand sa fac ceva pentru ziua asta. 5 Noiembrie! Am facut un desen. Imi aduce aminte de tine. L-am facut pentru tine. Imi ajunge sa stiu ca il ai. Vreau sa iti fac o surpriza. Sper sa iti placa. Scriu ceva si... ma culc. Ma trezesc. Cu zambetul pe buze... esti cheful de viata cu care ma trezesc. Fiecare dimineata imi aminteste de tine. Fiecare stea, de ochii tai. Fiecare frunza, de chipul tau. Fiecare adiere, parfumul tau. De ce totul imi aminteste de tine? Cred ca in asta consta fericirea si frumusetea. Ca la sfarsit, sa vezi ca tot ce e in jurul tau e realizat de tine, de mine, de noi. Atat.

Wednesday, November 3, 2010

I wanna make a memory.

By the power of truth, I, while living, I have conquered the Universe.
Da! Ma simt de parca am cucerit Universul. Totul este numai al meu si nimic nu mi-l poate lua. Tot! Apa pura, padurea incarcata de mister, aerul plin de neinteles, focul viclean, pamantul grandios, cerul cristalin, norii jucausi, pasarile zburdalnice si delfinii neastamparati, albinele zgomotoase si fluturii multicolori, florile splendide, copacii falnici, ursuletii si veveritele nebunatice, luna misterioasa si soarele stralucitor... toate sunt ale mele! Si credeti-ma, nu mi le poate lua nimeni. Nu ma poate supara nimic, nu ma poate enerva nimeni. Unii ar spune ca sunt chiar nesimtita, dar sa nu exageram... Sunt mult prea fericita ca sa ma deranjeze ceva. Am zis!
I feel alive when I'm walkin' on this street.
Daaa... exact ca in reclamele acelea la sampon cand dupa iese tipa pe strada si merge intr-un anume stil si toata lumea sa uita la ea si o admira. [Ce exemplu idiot.] Asa ma simt si eu.

Paranteza: iar nu mai am inspiratie. scuze. inca invat. de fapt...reinvat!

You make me feel something like summertime.
Cand imi zici "buna!" un mic zambet se iveste in colt. Apoi cand ma intrebi ce fac apare si in cealalta parte. Cam 5 ore de vorbit il fac sa devina reclama la pasta de dinti, iar ochii... ochii vorbesc. Vocea se pierde si apare glasul ochilor, care parca spune mai mult, mult mai mult decat vocea. Nu spune doar vorbe, spune sentimente. Spune fericire, afectiune, nebunie, euforie, entuziasm si lista poate continua. Ador cand apare glasul, dar momentan imi pare rau ca nu il poate auzi, nu imi poate vedea ochii soptindu-i ce cred. Dar o sa ii vada, curand.

Ceva mai mult decat de obicei.


Am atatea idei incat nici nu stiu cum sa le scriu. Nici nu stiu la ce te astepti sa citesti aici. Probabil nu iti va placea deloc si ti se va parea chiar plictisitor si nu vei mai intra niciodata pe acest blog sa citesti ceva. Dar asta e. Treaba ta... Acum imi vine in minte de la rutina zilnica care ma scoate din minti, pana la zilele fericite de toamna si chiar si cele triste. M-am saturat ca in fiecare zi, in fiecare saptamana, in fiecare luna fac acelasi lucru, nimic diferit. Trezirea, cafeaua, ghiozdanul, messul, facebookul, youtubeul, mancarea, imbracarea, scoala, drumul, tv, pc, somn si iar o luam de la capat. Singura diferenta o fac zilele de weekend cand ies cu prietenii, facem poze, radem glumim, in rest... Dar trecem peste, nu am intrat sa va scriu lucrurile care ma enerveaza pe mine.


"I wanna lay you down in a bed of roses."
[As putea scrie aici o lista intreaga de melodii dar pe care cred ca putini dintre voi vor avea curiozitatea sa le asculte asa ca raman doar la asta.]

Cand simti ca nimic nu se poate mai rau, asteapta-te intotdeauna la ce e mai bine!
Foarte serios vorbesc si cred ca unii imi vor da dreptate. Atunci cand simti ca iti pica cerul in cap, ca nici macar cainele de la coltul strazii, care dadea mereu din coada cand ii spuneai "ce faci puiule?", nu-ti mai da atentie, cand si vremea pare a fi impotriva ta si parintii si scoala, atunci, exact atunci asteapta-te sa se intample ceva bun. Nu stiu daca pana acum credeam asta, dar acum sunt sigura ca asa e. Remember: good things come to those who wait (tnx!).

Paranteza: am impresia ca, de cand nu am mai scris, nu mai stiu sa scriu, nu mai am inspiratie, nu-mi mai merg degetele sa scrie ceva calumea. parca insir numai prostii aici.

"things in life come and goes but what is worth remains always" - nu stiu daca exista intradevar acest citat dar nu vreau sa cred ca am fost singura care m-am gandit la el. cred ca esti foarte adevarat. dumnezeu nu iti lasa niciodata ceva rau, ceva cu care nu te poti descurca, ceva nefolositor. dumnezeu iti ia mereu ceva, ca sa iti dea ceva mai bun. si nu sunt vreo credincioasa dar sunt sigura ca asa e.

iar nu mai stiu ce sa mai scriu. urmatorul postu nu va mai fi atat de incurcat. promit. acum singurul lucru care imi vine in minte este un citat, o secventa:
"remember, remember, the 5th of november"
si cateva melodii:
"if i fall, i fall up and let the clouds hug me"
si
"you have got to learn to love"
si multe altele, dar nu le mai scriu. mai revin cu alte postari mai inspirate. am zis! la revedere!

Tuesday, October 12, 2010

Well well well...

Pff in ultima vreme(ultimele luni ca sa fiu mai precisa) am tot zis ca scriu mai des, daaaar nu am avut timp si probabil nici inspiratie pt ca altfel as mai fi insirat pe aici cateva randuri. Ce sa va povestesc eu? A inceput scoala si trebuie sa va spun ca boboacele au venit pitipoance la kilogram, trist dar adevarat din pacate!Urmeaza balul bobocilor acre cu siguranta va fi o lupta intre "dive". Chiar! Sa le luam o cada cu miere sa se lupte in ea daca tot fac o treaba. Asa in rest la scoala atmosfera e faina, s-au format mici grupuri, familii. Incep excursiile dar in acelasi timp incep si notele, testele, urmeaza tezele si va fi mai greut, dar ne descurcam. Nu stiu ce sa mai scriu acum:D dar prima idee pe care o sa o am o sa o impartasesc aici. Promise!:D

Sunday, July 18, 2010

Has been a while...

Has been a while since i haven't wrote some shit here. I've been busy. The end of the school year was deamn hard and difficult and full of all. Then the summer holiday has begun. Every weekend I was away at the sea side or mountains or other cities or partying or sort of things. Now I am packing for 2 weeks, I'm leaving, treavelling around the Europe. Gonna be fun. Promise I'll be back with a new post in the next few days. Something more intresting than this one.

Love,
A.

Friday, May 14, 2010

Gypsy Soul.



I'm not a gypsy that's for shure. But this song describes me best. When I am down I always get up. When my heart is broke I might spent the weekend sewing the pieces back on, just to make me feel good again. I might stay and cry for a while but in the end I'll be back, I'll be again that energic and positive person. I'm that kind of person which if I put something on my mind I'd dafeinitely succes. If you're interested I'm a thaurus and that says a lot about me. Walking ggets too boring when you learn how to fly! I'm really not the homecoming person. By now nothing makes me feel that my place is somewhere. I'm always somewhere else. I can always win! I never made agreements and I won't back down, even if life is already bit me. I won't cry, i am too young to die, i have so many things to do. I can handle what I've done, it's who I am, scars remind me of just jow far that I've come. I am really not the person that I might look at the first appearance. I guess is time for sleep, it's 2 a.m. and i'm down. Sorry for my mistakes. I missed you guys! Promise i'll write you soon.


Tuesday, April 13, 2010

Life Frame #9

eheee a trecut ceva vreme de cand nu am mai scris cateva balarii pe aici. a inceput scoala si avem recuperari acum. that's sucks! o gramada de stres pentru unii, nicio problema pt altii. e... asta este. pana la urma fiecare cu ale lui. intre timp primavara si-a intrat bine bine in rol si imi place asta. crangul e absolut genial cu atata iarba si copacii care infrunzesc si unii dintre ei infloriti si miroase asa a natura, a primavara. bulevardul capata si el culoare, au inceput sa infrunzeasca castanii. ieri cand am mers la scoala era cam ca in prima zi de scoala. 1 luna de vacanta si asta s-a vazut... si cum spunea, primavara se vede nu numai in natura. copii si batranii, de fapt toata lumea, e mereu pe afara pt ca e cald si frumos si oriunde te uiti vezi cate doi indragostiti. cel putin la scoala ai impresia ca toata lumea are prieten/prietena (dupa caz) si ca toata lumea e prietena cu toata lumea, ca nu mai exista rivalitati si conflicte. e ca un nou inceput. sper sa fie asa mai mult timp. per total sper ca primavara asta sa fie un nou inceput pentru cei care avea nevoie de unul, o ploaie rece pentru ai trezi la realitate pe cei adormiti, o noua sansa pentru cei care au nevoie si in final... cu totii sa fim fericiti. aa da si am uitat sa va urez paste fericit, sti ca a trecut dar niciodata nu e prea tarziu... sper:D

Sunday, March 28, 2010

Have You Ever... ?

Ai avut vreodata sentimentul ca esti pe cale sa obtii totul, sa ai tot ce ai visat din totdeauna ca vrei, ca o sa castigi? Eu da, l-am avut. E acel sentiment ca fiecare buna!, ce faci?, cum te simti?, mai vorbim! si tot restul te aduc si mai aproape de reusita. Si ai impresia ca nimic nu se poate intampla incat sa se strice tot. El se gandeste ceva gen sa ii spun?, iar ea ce ii ia atat de mult?. Si pana la urma se intampla si esti atat de fericita, la fel si el.

Ai avut vreodata acel sentiment ca totul este al tau, ca totul este perfect, ca esti extraordinar de fericita, ca nimic mai bun nu ti se putea intampla? Eu da, l-am avut. E absolut genial sa te simti sigura pe tine si in siguranta alaturi de el. Si te gandesti ca va dura o vesnicie. Speri. Si iti faci n scenarii cu diferite lucruri. Si totul e perfect si speri ca asa sa fie si in continuare. Pana cand...

Ai avut vreodata acel sentiment ca lucrurile nu stau chiar asa cum ai crezut, ca poate ti se pare, ca totul se poate schimba peste noapte? Eu da, l-am avut. Si te intrebi. Si te framanti. Nu poti sa dormi. Nu poti sa iti scoti acele mii de intrebri din cap. Chiar daca totul ti se pare si ca de fapt nu este asa. Pur si simplu esti pornita pe o idee, care speri sa iti traca. Si de aici...

Ai avut vreodata acel sentiment ca atunci cand vine spre tine are pe buze acele cuvinte grele? Il vezi, se apropie de tine si parca il auzi strigand de la departare ca intre voi totul s-a terminat. Si ti se pare ca lumea se sfarseste aici si acum. Dar in ceva timp il dai uitarii si nu iti mai pasa, e trecut. Eu nu, nu l-am avut. SAU Ai avut vreodata sentimentul ca peste cateva ore, cand o sa va vedeti iti va spune ca i-a fost extrem de dor de tine si ca i-ai lipsit mult si ca nu vrea sa mai pleci de langa el. Si te gandesti care a fost fraierul care a zis ochii care nu se vad se uita? Mare prost! Si te ia in brate, te saruta pe frunte se uita in ochii tai si iti spune ca te iubeste. Eu da, l-am avut. Si e genial.

Wish you luck girls!

Thursday, March 18, 2010

Scared Of Lonely?

Groaza in fiecare dintre acele persoane de pe plaja magnifica, la ceasul unui apus care-ti taia respiratia. Groaza de a ramane singur, groaza de intunericul care le umplea imaginatia cu diavoli, groaza de a face ceva neprevazut in codul bunelor maniere, groaza de judecata lui Dumnezeu, groaza de comentariile oamenilor, groaza de justitia care pedepsea orice greseala, groaza de a risca si a pierde, groaza de a castiga si de a trebui sa convietuiesti cu individa, groaza de a iubi si de a fi respins, groaza de a cere o marire de salariu, de-a accepta o invitatie, de a merge in locuri necunoscute, de a nu reusi sa vorbesti o limba straina, de a nu fi capabil sa-i impresionezi pe ceilalti, de a imbatrani, de a muri, de a fi remarcat pentru defectele tale, de a nu fi remarcat pentru calitatile tale, de a nu fi remarcat nici pentru defectele, nici pentru calitatile tale. Groaza, groaza, groaza. Viata e un regim al terorii, in umbra ghiliotinei. "Sper ca asta sa te mai linisteasca", auzise ca-i spunea diavolul. "Toti sunt terorizati; nu esti tu singurul. Unica deosebire este ca tu ai trecut prin ce era mai greu, tot ce era mai de temut ti s-a transformat in realitate. N-ai nimic de pierdut, pe cand toti cei care se afla pe plaja asta traiesc cu groaza in suflet, unii mai constienti, altii incercand sa o ignore, toti insa stiind ca ea exista si ca-i va lovi in cele din urma."
(Paulo Coelho - Diavolul si domnisoara Prym)

Citeam randurile astea si mi-am dat seama ca asa este si in viata de zi cu zi. Ne e teama de ce o sa spuna ceilalti, atunci cand facem ceva neobisnuit pentru ei, dar normal pentur noi.
Ne e teama de ce o sa spuna mama daca luam o nota mica, chiar daca tu stii foarte bine ca ai invatat dar profesorul are ceva cu tine.
Ne e teama de ce o sa spuna tata ca am venit cu 3 ore mai tarziu acasa, chiar daca eram la casa de alaturi si nu mi se putea intampla nimic.
Ne e teama ce o sa spuna profesorul ca nu am facut tema, chiar daca tu de fapt ai facuto dar ti-ai uitat caietul.
Ne e teama ce o sa zica fata de la clasa de alaturi cand ma va vedea cu o bluza ca a ei, chiar daca habar nu aveai ca ea are o bluza ca aia.
Ne e teama ce o sa zica omul care trece pe langa tine pe strada pentru ca porti ochelari desi sunt 3 grade afara, dar este foarte soare.
Ne e teama de ce o sa zica vecina de la 3 cand o sa ma vada ca am iesit in oras cu niste blugi super rupti, chiar daca pe ea nu o afecteaza cu nimic.
Ne e teama ce o sa zica vanzatoarea de la magazin cand o sa ii ceri tigari, chiar daca probabil nu sunt pentru tine.
Ne e teama ce o sa zica fratele mai mic cand o sa vada ca tot ce i-ai spus nu este adevarat, chiar daca tu intentionai sa nu ii strici copilaria spunandu-i ca nu exista Mos Craciun.
Ne e teama cainele care se apropie de noi pe strada, chiar daca el probabil doar cerseste ceva de mancare.
Ne e teama de ce o sa apara despre noi in presa a doua zi, chiar daca este poate si vina noastra ca nu am fost prudenti(asta in cazul in care sunteti persoane publice).
Ne e teama ca ploaia ce va veni ne va uda, chiar daca este doar apa.
Ne e teama de zapada care ni se aseaza usor pe gene, chiar daca este atat de inofensiva.
Ne e teama de soarele puternic sa nu ne arda fata, chiar daca el e face ziua mai frumoasa.
Ne e teama de mare, chiar daca ne simtim atat de usurati cand plutim pe valurile ei.
Ne e teama de vantul care bate, chiar daca el ne alunga toate supararile.
Ne e teama de moarte, chiar daca tot ce se stie este ca dupa moarte, acolo undeva, este fericire.
Ne e frica de boli, chiar daca stim ca ele ne fac mai imuni.
Ne e frica de oameni, chiar daca stim ca ei ne pot devenii foarte buni prieteni.
Ne e frica de foarte multe lucruri din viata asta, chiar daca nu ne dam seama. Iar daca ne e frica de toate astea, de ce le induram? Ne e teama de singuratate? Cu siguranta! De ce nu facem in asa fel incat sa nu ne mai fie frica? Ideea era ca ne e teama degeaba! De fapt asta e parerea mea. Dar DE CE?


Sunday, March 14, 2010

Stia ca - in ciuda strazii pustii - din spatele perdelelor si din odaile cu luminile stinse, toate privirile din oras o insoteau pana la ea acasa. N-avea nicio importanta; era mult prea intuneric ca sa o poata vedea plangand.


Monday, March 1, 2010

Spring Story.


1 Martie. Uau... abea m-am trezit si uite: zambesc! De ce? Nu stiu, nu prea am motiv. Ma rog, stiti cum se zice: ca luna martie e luna primaverii si trebuie sa fim fericiti si bla-bla-bla! Si daca nu ai de ce sa fi fericit, ce faci? Stai cu un zambet pe fata toata ziua doar ca sa il ai? Cam trist as zice. Si ca sa fiu in ton cu ziua, cu sarbatoarea, m-am hotarat sa ies la o plimbare revigoranta prin parc. E ciudat. Sunt atatia copii... nu ar fi trebuit sa fie la gradinite, scoli, licee sau altceva? Ma rog. Trec cu vederea si imi continui plimbarea. Zilele trecute am vazut un loc ideal unde as putea sa stau sa citesc ceva si sa ma relaxez. Fix spre acel loc ma indrept. Merg cu capul ridicat dar imi e greu sa zambesc. Nu prea am de ce sa ma bucur. Da, da, da vine primavara. Dintr-o data ma opresc. Uau! O fetita, nu mai mult de 4 anisori, ochi albastri, blonda, zambet superb, radea si se juca cu un catelus micut si alb. Imaginea parea scoasa dintr-un film, iar atunci mi-a trecut prin cap: ce-ar fi mers acum niste poze... Iata-ma, am ajuns. E atata liniste fata de restul parcului. M-am asezat lana un copac. E o senzatie ciudata, in sensul bun. Mi-am deschis cartea. Ceva cu dragoste si palavrageli dinastea. Simteam ca in timp ce citesc ochii incep sa mi se inchida. Trebuie sa fie de la ultimele cateva zile. Au fost groaznice! Ca prin magie EL apare in fata mea. Parea sa fie locul perfect. Momentul perfect. Totul!
- Uau! Arati superb azi, ti-ai facut ceva la par?
- ă... nu chiar, multumesc! uau, ce-i cu mine?! nu am mai fost asa timida de ani de zile. Revino-ti!
- Uite ce e... ma gandeam... azi e 1 martie si poate ti-ar face placere o plimbare prin parc... doar ma gandeam nuuu...
- Da... da, desigur, mi-ar face placere. Nu-mi vine sa cred! M-a invitat la o plimbare! Eu si EL. Doar noi! Uau!!! Nu am cum sa ratez asta.
Si ma ridic si plecam amandoi prin parc. Unde mi-a disparut cartea? Off la ce ma gandesc... nu e momentul sa ma intreb unde imi este cartea! Ia stai! Si toti oamenii, copii mici care erau in parc, unde au disparut? Oook... asta devinde ciudat, ciudat de bine! Hei fi atenta aici! EL imi face cam multe complimente pentru o simpla plimbare prin parc, ar trebui sa mai pastreze si pentru urmatoarele iesiri. Daca va mai exista o urmatoare iesire, da pai mai multe...
- O secunda, ai ceva pe obraz.
- Fuck! Cine eu? Shit! Ce ma fac? ă.. da?
- Mm... da. Lasa-ma sa te ajut!
- ă.. bine. Se apropie, se aproapie... Doamne! Ce face? Asa imi ia acel ceva dupa obraz? De ce ma impacientez... Nu ar trebui sa imi para rau... Uă! Mmmfllplff. God! Asta a fost uau!
- Scuza-ma daca am fost prea grabit. Cred ca mai intai era asta, (martisorul) apoi... ce parere ai in legatura cu a-ti petrece primavara impreuna cu mine?
- Uau! ă.. da... da! si eu care credeam ca imi voi petrece primavara singura... Stupid me! Another kiss, yesss!
Uou, uou, uou, uou, uou! Ce se intampla aici? Unde a disparut EL? Si sarutul? Si martisorul? Si cum de sunt aici atatia copii? Nu era nici macar unul. Si cartea mea? Parca o pierdusem. Oooo nu! Spune-mi ca nu e adevarat! Spune-mi ca nu a fost numai un vis! Spune-mi te roooog! Si lacrimile imi curgeau siroaie pe obraji. Ceva mai rau nu putea sa se intample de 1 Martie. 1 Martie!!! Sau poate nu. Dintr-o data, EL aparu in fata mea. Mi-am scuturat capul. Nu mai era un vis. Si deschide gura, ce oare o sa zica?
- Frumos tricou! Trebuie sa fie nou...
- Multumesc si... imi place camasa ta. Idioat-o! Nu putea sa scoti altceva mai bun pe gura?!
- Ce spui de o plimbare prin parc. E o zi frumoasa, nu-i asa?- Da, desigur. Mi-ar face placere. Se pare ca visul s-ar putea sa devina realitate. Cine stie. Tineti-mi pumnii !


Saturday, February 27, 2010

Words.

Epilog.

Imi spui ca o sa dureze pentru totdeauna, ca nimeni n-o sa te faca sa-ti schimbi parerea.
Ma amagesti cu vorbe dulci, dar dureroase.
Ma faci sa ma incred in tine, ca apoi sa ma lasi singura.
Si doare.
Mi-ai zis ca tii la mine si ca n-o sa-mi intorci spatele cand am mai mare nevoie.
Si m-ai mintit.
Mi-ai zis ca o sa ma asculti si ca o sa gasim impreuna o rezolvare la orice problema.
Si m-ai mintit din nou.
Apoi mi-ai mai cerut o sansa.
Si ti-am dat-o.
Cum as putea eu sa ma mai incred in tine acum, cand m-ai lasat din nou?
Nu pot sa ma agat de tine, sa caut tot timpul ocazia de a-ti vorbi.
Nu pot sa te oblig.
Te caut in visele mele, dar nu te gasesc. Esti o himera.
Oare chiar as cere prea mult daca as vrea sa nu te fi cunoscut niciodata?
Oare sa fi fost atat de neatenta incat sa nu observ ca tu nu te bucurai de momentele petrecute impreuna la fel de mult ca si mine?
Oare atat de usor te lasi influentata de ceilalti? Asa de usor uiti tu niste clipe pe care le numeai "de neuitat"?
Oare doar eu ma gandesc la asta?
Capul imi e inundat de intrebari care oricum nu isi au rostul pentru ca acum e prea tarziu pentru a mai repara ceva. Poti sa faci ce vreia cum, fara sa te mai gandesti daca mie mi-ar placea, pentru ca am incheiat capitolul cartii vietii mele in care apareai si tu.
A fost...

de Diana Panait

Postul a fost facut pentru a publica creatia Dianei Panait si atat.

Thursday, February 25, 2010

Click On Refresh !


Nu prea am idee cum sa incep dar stiu despre ce vreau sa scriu. E bine. Imi trec acum prin minte versurile unei melodii de la Voltaj - Si ce? Exact! Si ce? In ultima vreme viata chiar mi-a luat mai mult decat mi-a dat: prieteni, sanse, momente si altele. Dar... si ce? Am ales sa pierd nu sa visez si chiar daca am ales asta, prietenii adevarati mi-au ramas, iar prieteniile sunt si mai stranse acum si as fi in stare acum sa mai pierd multe altele daca stiu ca prietenii pe care ii am imi sunt alaturi. In viata e normal sa mai si cazi, cu totii o facem, unii mai mult, altii mai putin. Sa fiu sincera, eu mi-am cam luat-o rau in ultima vreme, la figurat vorbind. Dar nu imi pasa, nu ma intereseaza, si ce? Asta e. Se mai intampla. Cred ca majoritatea din cei care citesc postul asta au pierdut candva un prieten bun sau au suferit din diferite motive si nu cred ca e cineva care sa nu se fi ridicat. Adica poate unii raman cu cicatrici pentru totdeauna, altii pentru o perioada, dar pana la urma trecem peste si spunem asta e si gata! Nu are rost sa ne plangem de mila, sa stam suparati cu zilele, sa spunem chestii gen n-o sa mai gasesc un prieten ca tine niciodata sau n-o sa mai iubesc pe nimeni niciodata sau viata mea e terminata sau cacaturi de genul. In general trecem peste, unii mai repede altii nu. Eu azi am dat refresh. Mi-am dat seama ca persoanele care nu mai sunt acum in viata mea probabil nu au meritat niciodata sa fie si atentia pe care le-am acordat-o nu trebuia sa le-o acord pentru ca nu meritau si faptul ca in unele cazuri imi pare rau ca mi-am pierdut timpul cu acele persoane degeaba. Dar asta e, trec peste si imi vad de viata mea in continuare. Eu una nu sunt genul de persoana care sa stau si sa bocesc dupa un anumit lucru. Nu il am, lupt sa il am. Lupt cat lupt, imi pierd neuronii care nu se mai regenereaza si dupa la revedere! Pot sa pierd in viata tot, nu imi pasa, ma ridic la loc! Aici incepe un nou capitol in viata mea.


Sunday, February 14, 2010

Hepi Valentains Dei!


Putin trista, putin enervata, putin nepasatoare, putin din toate, va spun ca era imposibil sa nu fac si eu un post special pentru valentains dei, chiar daca nu am avut ce sa sarbatoresc azi. Am iesit si eu in oras ca tot omul duminica dupamiaza si hai nu stiu unde, intram acolo si vedem mese de 2 persoane plinde de indragostiti. Aici nu-i de noi! Plecam mai departe in urmatoarea locatie aceeasi poveste, in final mergem la Mc, varianta ideala pentru cei singuri de valentains dei. Poate ca sunt eu dusa, dar nu cred ca sunt singura persoana solo care nu a avut ce face azi si s-a plictisit. Adica... tot orasul e plin ochi de inimioare rosii si trandafiri si te iubesc-uri si asa mai departe. Dar astia nu se gandesc ca poate unii nu au pereche de valentains dei si ca poate aceia se vor simti ciudat cand vor scoate nasul pe usa si vor da cu capul de o inimioara imensa de plus sau mai stiu eu ce?! Si pana la urma... trebuie sa ne spunem te iubesc numai de valentains dei? Adica din an in an? Daca iubesti pe cineva ii spui te iubesc si cand te duci sa duci gunoiul sau cand speli vasele sau cand... Oricand! Si eu anul trecut eram tare entuziastmata de valentains dei asta, dar acum... In fine, se pare ca nu sunt singura care gandeste asa. Uitati un post care mi-a placut foarte tare: Hepi Valentain!

Saturday, February 13, 2010

I'm Sorry.


ă... imi pare rau pentru ca prin ce am scris aici, pe blog, i-am jignit pe unii
ă... imi pare rau daca te-am dezamagit
ă... imi pare rau ca ai inteles gresit
ă... imi pare rau ca s-a terminat asa
ă... imi pare rau ca te-am mintit
ă... imi pare rau ca nu am facut ceva sa te rceastig
ă... imi pare rau ca m-am comportat asa
ă... imi pare rau ca te-am criticat de atatea ori
ă... imi pare rau daca sfaturile mele nu te-au ajutat cu nimic
ă... imi pare rau ca ti-am gresit
ă... imi pare rau ca te-am mintit
ă... imi pare rau ca ti-am dat o parte din mine
ă... imi pare rau ca te-am pierdut
ă... imi pare rau ca nu sunt copilul ideal
ă... imi pare rau ca nu sunt ceea ce iti imaginai ca sunt
ă... imi pare rau ca nu sunt de-ajuns pentru tine
ă... imi pare rau ca si acum sunt copil
ă... imi pare rau ca m-am maturizat prea devreme
ă... imi pare rau pentru unele lucruri pe care le-am facut, dar daca as putea sa imi iau viata de la inceput as face tot aceleasi lucruri, nu cred ca as schimba nimic sau daca da, prea putin, nesemnificativ de putin
ă... imi pare rau ca nu regret tot ce am facut in viata mea pana acum
ă... imi pare rau ca am pierdut prietenii importante
ă... imi pare rau ca uneori nu imi pasa
ă... imi pare rau ca te-am facut sa suferi
ă... imi pare rau daca te-am stresat
ă... imi pare rau ca nu pot fi ca restul, de fapt, nu imi pare deloc rau de asta
ă... imi pare rau ca ti-am stricat majoratul
ă... imi pare rau ca nu sunt copilul/prietenul perfect sau de care aveai nevoie
ă... imi
pare rau ca nu iti pasa
ă... imi pare rau ca nu ti-am aratat cat de mult am tinut la tine
ă... imi pare rau ca nu ti-am aratat cat de mult te iubesc
ă... imi pare rau ca nu ti-am aratat cat de mult insemni pentru mineă... imi pare rau ca te-am facut sa suferi
ă... imi pare rau ca nu pot sa fac nimic
ă... imi pare rau ca nu o sa mai fie la fel niciodata
ă... imi pare rau ca nu te-am luat in serios
ă... imi pare rau ca am fost motivul lacrimilor taleă... imi pare rau ca nu sunt langa tine cand ai nevoie de mineă... imi pare rau ca nu am stiut sa citesc printre randuriă... imi pare rau ca te urască... imi pare rau ca te-am folosită... imi pare rau ca ti-am frant inima
ă... imi pare rau ca am tipat la tineă... imi pare rau ca am facut atata dezordineă... imi pare rau ca am gresit
ă... imi pare rau

Wednesday, February 10, 2010

Life Frame #8

(sunt misto castile de pe urechile ei:D)

Nu stiu cum sa incep(20:39). Gata stiu (21:57). Cu 2 ore inainte de a pleca la petrecere eu tot nu stiam cu ce sa ma imbrac. Ma gandisem sa ma imbrac in bunicuta, chiar imi facusem costumatia, aveam chiar si bonetica, dar dupa m-am gandit ca e totusi o aniversare de 16 ani. Ma gandeam sa ma imbrac in baiat pentru ca si asa se anunta ca vor fi putini, dar nu mi-am gasit cravata, asa ca pana la urma am fost eu. A fost cam panarama asa la inceput pentru ca na... stiti si voi cum e la o petrecere la inceput. Dupa am inceput cu bautu, hai o vorba doua, dans si s-a mai inveselit atmosfera. Dar nu ne facea placere. Dansam ca sa nu ne amorteasca fundul pe scaun, beam sa nu ne plictisim, vorbeam sa nu adormim. Dupa un pahar doua si melodia potrivita, atmosfera a devenit mai roz. Am inceput sa dansam ca sa ne simtem bine, nu ne puteam opri din ras si caterina, eram pe sistem ce sa mai. O glumita ici, una colo, ca nu strica. Ha ha ha cum danseaza aia! sau Uite ce fata are ala! si atmosfera s-a mai inveselit. Au fost niste faze absolut geniale, la care am ras pana nu am mai putut si dans ca baetii. Eu una am avut si o pasa mai proasta, mi-am adus aminte de niste chestii care au fost frumoase cand au fost, dar atunci nu au facut decat sa imi strice vre-o ora de ras, dansat si voie buna. Bine inteles ca nu am fost singura care a avut niste momente mai nasoale, dar ne-a trecut repede 'cause we're simply the best! Imbratisari, pupici si zambete, dans, ras si voie buna. La final cand am ramas numai noi, cred ca a fost partea cea mai tare a petrecerii. Am stat pe jos ca niste betive si cantam si ne leganam asa stanga-dreapta. Sau cand dansam si cantam pe mai stiu eu ce melodii. Sau... sau... sau... sau. Am avut parte de imbratisari cum nu mai primisem de mult si care parca imi lipseau putin, dar acum ca ma gandesc ca este foarte, dar foarte probabil sa fi fost false parca nu imi mai trebuiesc. La fel si zambetele si cam tot ce a venit din partea ei. Oare erau pe bune? In fine, nu am intrat sa va scriu aici despre frustrarile mele. Per total ideea e ca e fost frumos, e una m-am distrat, si abea astept urmatorul party, care nu se anunta a fi mai departe de 2 saptamani. Tare mi-as dori sa fie altfel decat asta. Dar sigur va fi mai tare pentru ca cu A. la patrat nu are cum sa iasa naspa. Oricum ne mai auzim pana atunci.


Thursday, February 4, 2010

Let's Have Some Fun.


Miley Cyrus - New Music - More Music Videos

He heee!
Ma pregatesc sufleteste si trupeste pentru sambata seara.
O sa fie foarte tare.
Am eu asa un feeling
.Nu prea am ce sa va povestesc acum.
Sunt doar pregatiri.
Asteptati pana dupa petrecere.
Ne "auzim" duminica sau luni cu pareri impresii si povesti.
Pana atunci... enjoy the music!

Wednesday, February 3, 2010

Absolut Genial.


Nu cred ca sunt singura careia i sa intamplat asa ceva. Ma trezesc si eu ca tot omul de dimineata, ma spal, mananc, ma schimb, mai fac una alta, dupa care zic ia sa imi verific eu mailul, ca baietii. Si intru frumos pe yahoo mail, id password bla bla bla log in si gata. Voila ca am intrat pe mail. Si vad 5 new mail messages. Dau click ca tot omul si ca sa vezi surpriza surprizelor (piua ca deja ma simt ca Andreea Marin): din cele 5 mailuri primite 3 erau ceva gen spam, dar s-au fursiat fain frumos in inbox. Ma uit la titlu si le sterg pentru ca pur si simplu nu ma intereseaza. Lucrurile sunau cam asa: Handsfree pentru examene, Casti wirless pt copiat, Oferta extra! Noul program de traducere by nu-stiu-cine, Intra acum si ai sa gasesti oferta anului la nu-stiu-ce sau tot felul de astfel de cacaturi. Frate dar nu ma intereseaza. Imagineaza-ti ca daca ma interesa asa de tare un astfel de obiect cautam si singura ca ma duce mintea sa dau pe gogu si sa-i dau cauta. Si cel mai enervant e ca mai intra unele si in inbox, de parca nu le ajungea spam-ul. Oricum si in spam e enervant cand vezi o data la 2-3 zile ca ti se strang 235 de mesaje. Adica gandeste-te putin. Tu oricum nu te uiti pe ele. Dar iti ocupa loc acolo pe mail Degeaba! Si pana la urma, pentru mine una, e enervant!!! Si ma doare fix in cur de mailurile astea, nu ma intereseaza. Cand sunt reclame la TV la nu stiu de cacaturi, ok, trebuie sa plateasca si aia filmul intr-un fel. Sau la radio cand baga reclame la painea proaspata sau mai stiu eu ce, pana la urma si melodiile alea nu sunt pe gratis... Cand ma abonez la un site si primesc mailuri da, inseamna ca le citesc si ma intereseaza. Dar asa? Sta-v-ar spamurile-n gat! Sau orice fel de astfel de mailuri! Si asta se repeta si azi si maine si poimaine si...

Sunday, January 31, 2010

Missing You.





Cat de mult mi-as dorii sa fiu iar acolo
Doar pentru o zi, pentru un ceas
S-ascult marea spunandu-mi povestea ei
Si de-un val purtata sa ma las.

Tot ce-mi doresc e sa ramanem aici
Sa privesc cerul prin ochii tai
Indragostiti intr-o lume de vis
Soarele marea nisipul si noi




Cu riscul de a fi aratata cu degetul ca i-am copiat ideea o sa spun ca mi-e dor de mare. Mai ales acum cand stiu ca fratele meu e acolo si probabil chiar in momentul asta se plimba pe plaja prin nisipul rece si fin si asculta marea, sunetul ala al marii absolut genial si simte briza marii cum ii trece prin par. Bine... nu e acelasi lucru ca vara, clar, nisipul e rece, briza aspra, sunetul marii e putin diferit. Dar e la mare si proasta am fost ca nu m-am dus si eu.(punct) Imi aduc aminte zilele petrecute in fiecare vara la mare cand vedeam apusul, soarele care se ineca in apa marii, si rasaritul, cand in sfarsit reuseste sa inoate si iese la suprafata, si mirosul marii, absolut genial, si briza care iti mangaie parul si valurile care iti canta neincetat o melodie pe care o iubesti (sau cel putin eu o iubesc) si apa care iti curge printre degete atunci cand vrei sa o iei si sa o pastrazi numai pentru tine, chiar daca intr-un fel o parte din mare e numai a ta si imaginea marii, infinita, te face sa te crezi un nimeni, dar totodata un nimeni care o iubeste. Si toate lucrurile care se intampla la mare. Te indragostesti. Razi. Te distrezi. Dansezi. Te plimbi. Contempli marea. Iubesc marea. As da orice sa ma duc macar pentru o zi acum sa o vad, as fi mult mult mai fericita.
Mi-e dor de mare.

-Mi-e dor de mare. Imi place la mare ca esti curat tot timpul. Marea te spala.
-Si esti sarat, nu? Te spala si te sareaza.
-Tu ai fost vreodata la mare?
-Nu, da' am visat ca am fost. Intr-o zi mi-a intrat nisip in ochi si am plans toata ziua.
-Si cand ai intrat in apa, ti-a trecut.
-Da, si am visat o casuta de paie pe plaja, in care o sa stau si iarna, si vara.
-Si mai e cineva in ea?
-Suntem numai noi doi. A, si marea.
-Pai si nu intra apa in casuta cand e furtuna?
-Nu. Cand e furtuna intram noi in apa si ne plimbam prin valuri.

Friday, January 29, 2010

Life Frame #7


This is for the ones who enjoy watching movies. My 2009 list or sort of....

Friday The 13th - Horror
New In Town - Comedy, Romance
Confessions Of A Shopaholic - Comedy, Romance
Baby On Board - Comedy
Crossing Over - Drama
Weekend Cu Mama - Drama
Angels And Deamons - Mystery, Thriller
Watchmen
- Action, Drama, Mystery, Sci-Fi, Thriller
Whip It
- Comedy, Drama
Transformers (2): Revenge Of The Fallen - Action, Adventurde, Sci-Fi
Up In The Air - Comedy, Drama
(500) Days Of Summer - Comedy, Drama, Romance
An Education - Drama
Sherlock Holmes - Action, Adventure, Crime, Mystery, Thriller
2012 - Action, Adventure, Drama, Sci-Fi, Thriller
World's Greatest Dad
- Comedy, Drama
Merry Madagascar - Animation, Adventure, Comedy, Family
Moon - Drama, Mystery, Sci-Fi, Thriller
Inglorious Basterds - Drama, Thriller
Julie & Julia - Biogr5aphy, Comedy, Drama, Romance
Funny People - Comedy, Drama
The Hangover - Adventure, Comedy
G-Force - Action, Adventure, Family, Fantasy
Surrogates
- Action, Sci-Fi, Thriller
Year One
- Adventure, Comedy
17 Again - Comedy, Drama, Romance
Drag Me To Hell - Horror, Thriller
The Proposal - Comedy, Drama, Romance
The Boat That Rocked (Pirate Radio) - Comedy, Drama, Music, Romance
Night At The Museum (2): Battle Of The Smithsonian - Action, Adventure, Comedy, Family
The Pink Panter 2 - Adventure, Comdy, Crime, Mystery
Bride Wars - Comedy, Romance
Monsters vs. Aliens - Animation, Action, Comedy, Family, Sci-Fi
Underworld (3): Rise Of The Lycans - Horror, Thriller, Action, Fantasy
I Love You, Man - Comdey, Romance
My Life In Ruins - Comdey, Romance
All About Steve - Comdey
Serious Moonlight - Comdey, Romance, Crime
Transylmania - Comedy
Avatar
- Action, Adventure, Sci-Fi
It's Complicated - Comedy, Romance
The Imaginarium Of Doctor Parnassus - Adventure, Fantasy, Mystery
Alvin And The Chipmuncks (2): The Squeakquel - Animation, Comedy, Family, Romance
The Girl On The Train - Drama
Chance Pe Dance - Comedy, Romance
Antichrist - Horror, Drama
The Stepfather - Horror, Mystery, Thriller
Couples Retreat - Comedy
Zombieland - Action, Comedy, Horror
The Invention Of Lying - Comedy, Fantasy, Romance
Love Happens - Drama, Romance
I Hope They Serve Beer In Hell - Comedy
I Can Do Bad All By Myself - Comedy, Drama
Final Destination 4 - Horror, Thriller
Post Grad
- Comedy, Romance
My One And Only
- Comedy, Drama
Casi Divas - Comedy, Musica, Romance
Bandslam - Comedy, Drama, Music
Aliens In The Attic - Adventure, Family, Fantasy
The Ugly Truth - Comedy, Romance
I Love You, Beth Cooper - Comedy
Ice Age (3): Down Of The Dinosaurs - Animation, Action, Adventure, Comedy, Family
My Sister's Keeper - Drama
Imagine That - Comedy, Drama, Fantasy
Dance Flick - Action, Comedy, Music
Ghosts Of Girlfriends Past - Comedy, Fantasy, Romance
X-Men Origins: Wolverine - Action, Fantasy, Sci-Fi, Thriller
Obsessed - Drama, Thriller
Shall We Kiss? - Comedy, Romance
Fast & Fourious 4 - Action, Crime, Drama, Thriller
Duplicity - Crime, Romance, Thriller
The Last House On The Left - Horror, Crime, Drama
Miss March - Comedy
Madea Goes To Jail - Comedy, Crime, Drama
Fired Up! - Comedy, Romance
Push - Action, Drama, Sci-Fi, Thriller
Coraline - Animation, Adventure, Family, Fantasy
Hotel For Dogs - Comedy, Family

I hope that I have been helpful. Coming soon: 2008 list, 2007 list, 2006 list, ...


Saturday, January 23, 2010

Life Frame #6

Tocmai am terminat de vazut un film: Up In The Air. Mi s-a parut un film foarte bun si nu pentru ca juca George Clooney in el, ci pur si simplu pentru ca a avut un mesaj pe care trebuia sa ni-l transmita, mesaj pe care eu l-am perceput si l-am inteles. Poate daca o sa va povestesc putin din el, o sa va atrag atentia si o sa vreti sa il vedeti si voi. Ryan un barbat in varsta de peste 40 de ani, care lucreaza ca expert in resurse umane la o companie de consultanta din Denver, calatoreste cu avionul din oras in oras pentru a-i anunta pe salariati ca sunt concediati si isi doreste sa ajunga la 10 milioane de mile de zbor. Planurile lui sunt compromise atunci cand seful sau o angajeaza pe Natalie, care propune reducerea cheltuielilor prin implementarea unui program de concediere a angajatilor, prin intermediul unor video-conferinte pe internet. Temandu-se ca ideea noii colege ar putea stopa excursiile lui pe tot teritoriul USA, Ryan porneste impreuna cu Natalie intr-o calatorie de afaceri pentru a-i demonstra acesteia viabilitatea sistemului sau de concedieri. In barul unui hotel Ryan o intalneste pe Alex, o femeie de afaceri care isi petrece cea mai mare parte a vietii pe drumuri la fel ca si el si care se implica in relatii amoroase de o singura noapte cu necunoscuti. Ceea ce porneste ca o aventura pasagera, se transforma pe parcurs intr-o relatie destul de serioasa (dupa parerea lui Ryan). Acestia petrec multe momente impreuna, momente care ii unesc, crede Ryan, dar momente totodata nesemnificative pentru Alex. Dupa calatoria sa de afaceri cu Natalie, Ryan isi da seama ca s-a schimbat si ca nu vrea sa mai continue asa, el decide ca vrea sa isi continue viata alturi de Alex si de aceea se duce in Chicago, la ea acasa unde descopera cu uimire ca este casatorita si are si 2 copii. Dur, dar asa realizeaza ca in afara de cardul de "10 milioane de mile" pe care si l-a dorit si acum il are, dar degeaba, mai exista si altceva. Altceva numita dragoste, numita jumatate, numita familie, viitor, realizari, lucruri/persoane la care sa tii, de care sa iti pese, lucruri de care el nu a avut parte pana acum nu pentru ca nu putea ci pentru ca nu a vrut. A considerat ca nu e necesar sa isi complice viata in felul asta, si a regretat. Up in the Air se adreseaza tuturor , pentru ca toti alergam dupa bani ,dupa dragoste , dupa o viata mai buna. Acest film mi-a aratat partea buna si partea nasoala a unei alegeri din viata. Daca alegi banii - primesti recompensa ('cardul de 10 milioane de mile') , daca alegi dragostea - primesti dezamagiri , daca nu alegi dragostea - te simti singur si fara rost , daca te razgandesti si vrei iarasi dragoste,nu bani - destinul iti arata ca trebuia sa alegi calea asta mai demult , pentru ca acum jumatatea pe care ti-o doresti e deja a altuia (si te doare si mai tare cand afli). Trist, dar adevarat. Sunt de parere ca nu a fost nominalizat degeaba de 6 ori la Golden Globes.

Vizionare placuta.



Thursday, January 21, 2010

Challenge & Choice.

(ele pot)

Heads Or Tails? Cap Ou Pas Cap? Able or not?
Cred ca la intrebarile asta se rezuma totul indiferent de forma lor, pana la urma tot la aia se refera... Incepand de la viata de zi cu zi, cand te trezesti dimineata si iti propui sa faci ceva si te gasesti in acel moment si te intrebi "pot sau nu?" si pur si simplu trebuie sa decizi. Sau sa zicem ca esti mare om de afaceri si ti se propune o afacere si vine o alta varianta a intrebarii: deal or not? Si nu ai cum sa zici pai stai ca da dar nu. Nu e cale de mijloc. La fel si cu iubirea asta. E ceva gen poti sau nu poti. Ca in film (Love me if you dare): "Love me - cap ou pas cap?". Nu poti sa ii spui ca nu stii sau te mai gandesti. Esti capabil sau nu. Cam asa sta treaba. Si cand ai parte de o provocare sau o chestie de genul. Te bagi sau nu. Nu poti sa ii spui aluia: pai stai mai ca sa vezi, sa analizam si dupa vedem daca ne bagam sau nu in treaba asta. NU! Nu e asa si niciodata nu o sa fie. E 0 sau 1, niciodata 0.5 [asta se trage de la m.i.:))]. Sau ca in povesti: esti in padure si se bifurca drumul, dar nu e cale de mijloc. E stanga sau dreapta. Atat si nimic mai mult. Si trebuie sa iei o decizie ca doar na... stanga sau dreapta? In final alegi ca alta varianta nu ai. Se zice ca daca il iubesti dar nu e fericit langa tine il lasi sa plece asta ca sa il vezi fericit. La fel. Il lasi sau nu sa plece? Sau vesinca provocare pe care majoritatea adolescentelor au trait-o: ei sa ii spunem X si lui sa ii spunem Y si evident ca mai exista o ea, Z. Y si Z sunt impreuna, dar Y ar vrea totusi sa fie si cu X pentru ca o place si etc. numai ca a avut de ales: X sau Z? Si a ales Z, pe amandoua nu avea cum sa le aiba. De ce? Nu stiu. Pur si simplu asa a ales. Trebuia sa aleaga.

Deci acum sunteti de acord cu mine, ca totul se rezuma la poti sau nu/deal or not/heads or tails/able or not/cap ou pas cap?


Sunday, January 17, 2010

Life Frame #5

Cu totii avem din cand in cand cate o zi in care stam si ne gandim ce am facut si ce ar fi trebuit sa facem. Eu am avut mai mult de la inceputul anului si pana acum si da, sunt mandra de unele lucruri pe care le-am facut, de altele nu, dar asta e.

Ce am facut eu in 2009?
Pai pentru inceput am respirat, deci am trait. Mi-am facut cele mai bune 6 prietene pe care le iubesc si nu mi-e rusine sa spun asta.Cu cateva din ele eram prietena de mai de mult dar anul asta... 15 aprilie 2009 mai exact, ne-a facut sa fim un grup, un tot unitar, un suflet impartit in 6 trupuri. Si ii multumesc lui Dumnezeu pentru asta. Nu stiu ce m-as face fara ele. Mi-am mai facut o SUPERbuna prietena cu care am trecut prin multe dar tot impreuna am ramas. Mai departeee... Ce am mai facut eu anul trecut? Hmm... am terminat clasa a 8-a. Da si mi-am dat seama ca am avut cei mai tari colegi in 8 ani de zile si imi pare rau ca s-a terminat. Altcevaa... am petrecut alaturi de prieteni momente extraordinar de speciale si momente pe care nu o sa le uit vre-o-data. Am vazut marea. Ador marea si mereu o voi adora. O iubesc. E locul unde ma simt cel mai linistita. Nisipul care ti se scurge printre degete, valurile, briza marii care iti trece prin par. Absolut genial! Am intrat la liceu si nu la orice liceu, cel mai bun. Pot sa spun ca sunt norocoasa ca sunt intr-o clasa cu niste colegi foarte tari (sunt si exceptii ca in orice clasa daaaaar...). Baieti... da, 2009 a fost un an plin. Poate prea plin decat imi trebuia. Si nu imi e rusine sa zic, dar cu fiecare am petrecut cel putin un moment special. Ar mai fi agapa si balul. Trebuie sa recunosc ca agapa a fost de 1000 de ori mai tare decat balul orice ar zice unii. Balul a fost frumos, n-am ce zice, numai ca a fost ceva... nu stiu cum sa zic. Dar petrecerea de dupa bal a fost rupereeeee! Petreceri, bautura, dans si inca cate ceva a fost frumos. Am invatat din greseli si m-am bucurat de reusite. Cu bune si rele per total pot sa zic ca a fost un an bun.

365 de zile (adica anul 2010), hmm...au trecut 17 zile din 2010. Pot sa incep cu palavrageli gen 'anul asta mi-am propus sa...'. Nu, nici vorba! Nu vreau sa ma gandesc la ce o sa fac anul asta. Sau poate da. O sa ma duc la mare! Si la Doda cu I. si o sa imi petrec o gramada de timp cu prietenii. Asta e tot ce pot sa spun. Restul este un total mister si pentru mine. Ce am facut in astea 17 zile de pana acum? Sincer? Nimic. Pot sa zic ca am inceput anul asta cum nu se putea mai prost (parerea mea) din toate punctele de vedere, sau ma rog aproape toate. Sper DOAR ca urmatoarele 348 de zile sa nu fie la fel. Sunt optimista, nu-i asa? Sper sa am noroc. Sau poate cum spun unii 'norocul ti-l faci singur' . Poate...

Wish me luck!

Saturday, January 9, 2010

Love's Divine.


"Sa-ti spun ce este iubirea. E credinta oarba, umilinta fara preget, supunere desavarsita, incredere si daruire impotriva ta insuti, impotriva lumii intregi. Dragostea inseamna sa-ti dai inima si sufletul intreg celui care ti le va zdrobi." (Charles Dickens)

Iubirea nu este o simpla tema literara sau un cuvant abstract. Ea este un sentiment, o traire, o stare de spirit, insa asa cum afirma si Dickens, dragostea , iubirea este atunci cand iti dai inima si intreg sufletul celui care ti le va zdrobi. Si atunci de ce lasam toate astea sa se intample?

Daca cunosti iubirea, atunci cand vorbesti ai darul de a-i face pe toti cei din jur sa inteleaga ce vrei sa le spui. Atunci cand zambesti, emani fericire cand privesti, se citeste in privirea ta dragostea. Cand dormi somnul iti este mai odihnitor, visele mai frumoase, diminetile mai senine, tot ceea ce traiesti ti se pare special.

Insa toate acestea se petrec pentru putin timp de cele mai multe ori, pentru ca nu mereu iubim persoana care ne este alaturi. De multe ori confundam iubirea cu o atractie puternica, cu un entuziasm nemaiintalnit, de aceea exista multe casatorii scurte, de aceea se strica prietenii strans legate.

Si daca stii ca totusi in final iubirea se va stinge, atunci de ce continui sa lupti, pentru ce?

Pentru ca viata fara iubire este imposibila. Pentru acele momente speciale. Atunci cand te tine in brate, te priveste in ochi si iti spune "te iubesc!". Pentru acele mici lucruri care fac o iubire intre doua persoane sa fie speciala. Pentru acele clipe cand iti spune "noapte buna!" sau "buna dimineata!" si te pupa pe frunte. De-aia.

Pentru ca fara dragoste nu esti sanatos. Pentru ca dragostea, iubirea este ceva unic de fiecare data cand o traiesti si pentru ca o poti simti in diferite moduri.

Oameni buni acceptati iubirea care va este daruita si invatati si voi la randul vostru sa iubiti. Lasati-i pe cei care vor sa v-o ofere sa v-o poata oferi. Acceptati chiar daca e greu. Daca ati pierdut o persoana pe care ati iubit-o nu o cautati in altele pentru ca acea persoana e unica si nu o veti mai gasi. In schimb puteti gasi altele. Poate chiar mai bune. Uitati-va in jurul vostru si o sa observati o gramada de persoane care va iubesc fara sa va ceara nimic in schimb. Si... nu va pierdeti speranta. Pentru toti exista cineva acolo... undeva.

Music: Seal - Love's Divine.

Friday, January 8, 2010

Why?


"And I'm tired of being all alone"... Parerea mea este ca atunci cand esti cu persoana nepotrivita obosesti facand-o sa fie potrivita si in final totul se rupe pentru ca nu este persoana care trebuie. Si atunci de ce ne luptam pentru toti cei care ni se par la prima vedere potriviti, cand ei de fapt nu sunt?

Nu v-ati gandit niciodata ca mereu cand luptati pentru ceva obositi? Lupta asta continua... incepe sa va/ma distruga. Si simt... simt ca mereu cand incerc sa fac mai mult, mereu cand vreau sa fac ceva, mereu imi taie elanul. Mereu se intampla ceva ce ma face sa ma opresc. Si ma intreb... oare a/am facut alegerea gresita sau pe cea corecta? Si daca e cea corecta, eu de ce nu imi dau seama? De ce? De ce fiecare gest pe care il face, fie el si unul prietenesc si neintentionat, de ce ma distruge? De ce ma gandesc mereu ca puteam sa fiu eu aceea? De ce nu ma impac cu ideea ca nu se poate? Sau nu vreau sa accept ideea ca nu sunt eu aceea? De ce atunci cand sunt in fata mea simt ca inebunesc? De ce atunci cand e in fata mea ma pierd? De ce atunci cand suntem singuri nu imi gasesc cuvintele sa ii pot spune ceva? De ce mereu am impresia ca par o proasta in fata lui? Si mai ales de ce mi se pare ca nu mai am toate calitatile pe care inainte eram convinsa ca le am? De ce nu mai sunt eu? De ce se intampla toate astea? Sau mai bine zis... de ce mie?

Answer: Because.
Advice 1: I must pretend that everything is OK.
Advice 2: Niciodata sa nu incetezi sa lupti.