Saturday, February 27, 2010

Words.

Epilog.

Imi spui ca o sa dureze pentru totdeauna, ca nimeni n-o sa te faca sa-ti schimbi parerea.
Ma amagesti cu vorbe dulci, dar dureroase.
Ma faci sa ma incred in tine, ca apoi sa ma lasi singura.
Si doare.
Mi-ai zis ca tii la mine si ca n-o sa-mi intorci spatele cand am mai mare nevoie.
Si m-ai mintit.
Mi-ai zis ca o sa ma asculti si ca o sa gasim impreuna o rezolvare la orice problema.
Si m-ai mintit din nou.
Apoi mi-ai mai cerut o sansa.
Si ti-am dat-o.
Cum as putea eu sa ma mai incred in tine acum, cand m-ai lasat din nou?
Nu pot sa ma agat de tine, sa caut tot timpul ocazia de a-ti vorbi.
Nu pot sa te oblig.
Te caut in visele mele, dar nu te gasesc. Esti o himera.
Oare chiar as cere prea mult daca as vrea sa nu te fi cunoscut niciodata?
Oare sa fi fost atat de neatenta incat sa nu observ ca tu nu te bucurai de momentele petrecute impreuna la fel de mult ca si mine?
Oare atat de usor te lasi influentata de ceilalti? Asa de usor uiti tu niste clipe pe care le numeai "de neuitat"?
Oare doar eu ma gandesc la asta?
Capul imi e inundat de intrebari care oricum nu isi au rostul pentru ca acum e prea tarziu pentru a mai repara ceva. Poti sa faci ce vreia cum, fara sa te mai gandesti daca mie mi-ar placea, pentru ca am incheiat capitolul cartii vietii mele in care apareai si tu.
A fost...

de Diana Panait

Postul a fost facut pentru a publica creatia Dianei Panait si atat.

Thursday, February 25, 2010

Click On Refresh !


Nu prea am idee cum sa incep dar stiu despre ce vreau sa scriu. E bine. Imi trec acum prin minte versurile unei melodii de la Voltaj - Si ce? Exact! Si ce? In ultima vreme viata chiar mi-a luat mai mult decat mi-a dat: prieteni, sanse, momente si altele. Dar... si ce? Am ales sa pierd nu sa visez si chiar daca am ales asta, prietenii adevarati mi-au ramas, iar prieteniile sunt si mai stranse acum si as fi in stare acum sa mai pierd multe altele daca stiu ca prietenii pe care ii am imi sunt alaturi. In viata e normal sa mai si cazi, cu totii o facem, unii mai mult, altii mai putin. Sa fiu sincera, eu mi-am cam luat-o rau in ultima vreme, la figurat vorbind. Dar nu imi pasa, nu ma intereseaza, si ce? Asta e. Se mai intampla. Cred ca majoritatea din cei care citesc postul asta au pierdut candva un prieten bun sau au suferit din diferite motive si nu cred ca e cineva care sa nu se fi ridicat. Adica poate unii raman cu cicatrici pentru totdeauna, altii pentru o perioada, dar pana la urma trecem peste si spunem asta e si gata! Nu are rost sa ne plangem de mila, sa stam suparati cu zilele, sa spunem chestii gen n-o sa mai gasesc un prieten ca tine niciodata sau n-o sa mai iubesc pe nimeni niciodata sau viata mea e terminata sau cacaturi de genul. In general trecem peste, unii mai repede altii nu. Eu azi am dat refresh. Mi-am dat seama ca persoanele care nu mai sunt acum in viata mea probabil nu au meritat niciodata sa fie si atentia pe care le-am acordat-o nu trebuia sa le-o acord pentru ca nu meritau si faptul ca in unele cazuri imi pare rau ca mi-am pierdut timpul cu acele persoane degeaba. Dar asta e, trec peste si imi vad de viata mea in continuare. Eu una nu sunt genul de persoana care sa stau si sa bocesc dupa un anumit lucru. Nu il am, lupt sa il am. Lupt cat lupt, imi pierd neuronii care nu se mai regenereaza si dupa la revedere! Pot sa pierd in viata tot, nu imi pasa, ma ridic la loc! Aici incepe un nou capitol in viata mea.


Sunday, February 14, 2010

Hepi Valentains Dei!


Putin trista, putin enervata, putin nepasatoare, putin din toate, va spun ca era imposibil sa nu fac si eu un post special pentru valentains dei, chiar daca nu am avut ce sa sarbatoresc azi. Am iesit si eu in oras ca tot omul duminica dupamiaza si hai nu stiu unde, intram acolo si vedem mese de 2 persoane plinde de indragostiti. Aici nu-i de noi! Plecam mai departe in urmatoarea locatie aceeasi poveste, in final mergem la Mc, varianta ideala pentru cei singuri de valentains dei. Poate ca sunt eu dusa, dar nu cred ca sunt singura persoana solo care nu a avut ce face azi si s-a plictisit. Adica... tot orasul e plin ochi de inimioare rosii si trandafiri si te iubesc-uri si asa mai departe. Dar astia nu se gandesc ca poate unii nu au pereche de valentains dei si ca poate aceia se vor simti ciudat cand vor scoate nasul pe usa si vor da cu capul de o inimioara imensa de plus sau mai stiu eu ce?! Si pana la urma... trebuie sa ne spunem te iubesc numai de valentains dei? Adica din an in an? Daca iubesti pe cineva ii spui te iubesc si cand te duci sa duci gunoiul sau cand speli vasele sau cand... Oricand! Si eu anul trecut eram tare entuziastmata de valentains dei asta, dar acum... In fine, se pare ca nu sunt singura care gandeste asa. Uitati un post care mi-a placut foarte tare: Hepi Valentain!

Saturday, February 13, 2010

I'm Sorry.


ă... imi pare rau pentru ca prin ce am scris aici, pe blog, i-am jignit pe unii
ă... imi pare rau daca te-am dezamagit
ă... imi pare rau ca ai inteles gresit
ă... imi pare rau ca s-a terminat asa
ă... imi pare rau ca te-am mintit
ă... imi pare rau ca nu am facut ceva sa te rceastig
ă... imi pare rau ca m-am comportat asa
ă... imi pare rau ca te-am criticat de atatea ori
ă... imi pare rau daca sfaturile mele nu te-au ajutat cu nimic
ă... imi pare rau ca ti-am gresit
ă... imi pare rau ca te-am mintit
ă... imi pare rau ca ti-am dat o parte din mine
ă... imi pare rau ca te-am pierdut
ă... imi pare rau ca nu sunt copilul ideal
ă... imi pare rau ca nu sunt ceea ce iti imaginai ca sunt
ă... imi pare rau ca nu sunt de-ajuns pentru tine
ă... imi pare rau ca si acum sunt copil
ă... imi pare rau ca m-am maturizat prea devreme
ă... imi pare rau pentru unele lucruri pe care le-am facut, dar daca as putea sa imi iau viata de la inceput as face tot aceleasi lucruri, nu cred ca as schimba nimic sau daca da, prea putin, nesemnificativ de putin
ă... imi pare rau ca nu regret tot ce am facut in viata mea pana acum
ă... imi pare rau ca am pierdut prietenii importante
ă... imi pare rau ca uneori nu imi pasa
ă... imi pare rau ca te-am facut sa suferi
ă... imi pare rau daca te-am stresat
ă... imi pare rau ca nu pot fi ca restul, de fapt, nu imi pare deloc rau de asta
ă... imi pare rau ca ti-am stricat majoratul
ă... imi pare rau ca nu sunt copilul/prietenul perfect sau de care aveai nevoie
ă... imi
pare rau ca nu iti pasa
ă... imi pare rau ca nu ti-am aratat cat de mult am tinut la tine
ă... imi pare rau ca nu ti-am aratat cat de mult te iubesc
ă... imi pare rau ca nu ti-am aratat cat de mult insemni pentru mineă... imi pare rau ca te-am facut sa suferi
ă... imi pare rau ca nu pot sa fac nimic
ă... imi pare rau ca nu o sa mai fie la fel niciodata
ă... imi pare rau ca nu te-am luat in serios
ă... imi pare rau ca am fost motivul lacrimilor taleă... imi pare rau ca nu sunt langa tine cand ai nevoie de mineă... imi pare rau ca nu am stiut sa citesc printre randuriă... imi pare rau ca te urască... imi pare rau ca te-am folosită... imi pare rau ca ti-am frant inima
ă... imi pare rau ca am tipat la tineă... imi pare rau ca am facut atata dezordineă... imi pare rau ca am gresit
ă... imi pare rau

Wednesday, February 10, 2010

Life Frame #8

(sunt misto castile de pe urechile ei:D)

Nu stiu cum sa incep(20:39). Gata stiu (21:57). Cu 2 ore inainte de a pleca la petrecere eu tot nu stiam cu ce sa ma imbrac. Ma gandisem sa ma imbrac in bunicuta, chiar imi facusem costumatia, aveam chiar si bonetica, dar dupa m-am gandit ca e totusi o aniversare de 16 ani. Ma gandeam sa ma imbrac in baiat pentru ca si asa se anunta ca vor fi putini, dar nu mi-am gasit cravata, asa ca pana la urma am fost eu. A fost cam panarama asa la inceput pentru ca na... stiti si voi cum e la o petrecere la inceput. Dupa am inceput cu bautu, hai o vorba doua, dans si s-a mai inveselit atmosfera. Dar nu ne facea placere. Dansam ca sa nu ne amorteasca fundul pe scaun, beam sa nu ne plictisim, vorbeam sa nu adormim. Dupa un pahar doua si melodia potrivita, atmosfera a devenit mai roz. Am inceput sa dansam ca sa ne simtem bine, nu ne puteam opri din ras si caterina, eram pe sistem ce sa mai. O glumita ici, una colo, ca nu strica. Ha ha ha cum danseaza aia! sau Uite ce fata are ala! si atmosfera s-a mai inveselit. Au fost niste faze absolut geniale, la care am ras pana nu am mai putut si dans ca baetii. Eu una am avut si o pasa mai proasta, mi-am adus aminte de niste chestii care au fost frumoase cand au fost, dar atunci nu au facut decat sa imi strice vre-o ora de ras, dansat si voie buna. Bine inteles ca nu am fost singura care a avut niste momente mai nasoale, dar ne-a trecut repede 'cause we're simply the best! Imbratisari, pupici si zambete, dans, ras si voie buna. La final cand am ramas numai noi, cred ca a fost partea cea mai tare a petrecerii. Am stat pe jos ca niste betive si cantam si ne leganam asa stanga-dreapta. Sau cand dansam si cantam pe mai stiu eu ce melodii. Sau... sau... sau... sau. Am avut parte de imbratisari cum nu mai primisem de mult si care parca imi lipseau putin, dar acum ca ma gandesc ca este foarte, dar foarte probabil sa fi fost false parca nu imi mai trebuiesc. La fel si zambetele si cam tot ce a venit din partea ei. Oare erau pe bune? In fine, nu am intrat sa va scriu aici despre frustrarile mele. Per total ideea e ca e fost frumos, e una m-am distrat, si abea astept urmatorul party, care nu se anunta a fi mai departe de 2 saptamani. Tare mi-as dori sa fie altfel decat asta. Dar sigur va fi mai tare pentru ca cu A. la patrat nu are cum sa iasa naspa. Oricum ne mai auzim pana atunci.


Thursday, February 4, 2010

Let's Have Some Fun.


Miley Cyrus - New Music - More Music Videos

He heee!
Ma pregatesc sufleteste si trupeste pentru sambata seara.
O sa fie foarte tare.
Am eu asa un feeling
.Nu prea am ce sa va povestesc acum.
Sunt doar pregatiri.
Asteptati pana dupa petrecere.
Ne "auzim" duminica sau luni cu pareri impresii si povesti.
Pana atunci... enjoy the music!

Wednesday, February 3, 2010

Absolut Genial.


Nu cred ca sunt singura careia i sa intamplat asa ceva. Ma trezesc si eu ca tot omul de dimineata, ma spal, mananc, ma schimb, mai fac una alta, dupa care zic ia sa imi verific eu mailul, ca baietii. Si intru frumos pe yahoo mail, id password bla bla bla log in si gata. Voila ca am intrat pe mail. Si vad 5 new mail messages. Dau click ca tot omul si ca sa vezi surpriza surprizelor (piua ca deja ma simt ca Andreea Marin): din cele 5 mailuri primite 3 erau ceva gen spam, dar s-au fursiat fain frumos in inbox. Ma uit la titlu si le sterg pentru ca pur si simplu nu ma intereseaza. Lucrurile sunau cam asa: Handsfree pentru examene, Casti wirless pt copiat, Oferta extra! Noul program de traducere by nu-stiu-cine, Intra acum si ai sa gasesti oferta anului la nu-stiu-ce sau tot felul de astfel de cacaturi. Frate dar nu ma intereseaza. Imagineaza-ti ca daca ma interesa asa de tare un astfel de obiect cautam si singura ca ma duce mintea sa dau pe gogu si sa-i dau cauta. Si cel mai enervant e ca mai intra unele si in inbox, de parca nu le ajungea spam-ul. Oricum si in spam e enervant cand vezi o data la 2-3 zile ca ti se strang 235 de mesaje. Adica gandeste-te putin. Tu oricum nu te uiti pe ele. Dar iti ocupa loc acolo pe mail Degeaba! Si pana la urma, pentru mine una, e enervant!!! Si ma doare fix in cur de mailurile astea, nu ma intereseaza. Cand sunt reclame la TV la nu stiu de cacaturi, ok, trebuie sa plateasca si aia filmul intr-un fel. Sau la radio cand baga reclame la painea proaspata sau mai stiu eu ce, pana la urma si melodiile alea nu sunt pe gratis... Cand ma abonez la un site si primesc mailuri da, inseamna ca le citesc si ma intereseaza. Dar asa? Sta-v-ar spamurile-n gat! Sau orice fel de astfel de mailuri! Si asta se repeta si azi si maine si poimaine si...