Showing posts with label story. Show all posts
Showing posts with label story. Show all posts

Tuesday, February 22, 2011

Hard.

Oamenii mint.
Dezamagesc.
Pleaca.
Totusi ai incredere.
Esti ranit.
Pici.
Te ridici.
Iti revii.
Iubesti.
Prietenii iti raman acolo.
Urmeaza-ti sufletul.


 PARTEA I: ULTIMELE TREI PAGINI ALE JURNALULUI EI

ZIUA X: Tocmai ce m-am trezit. Scot nasul din plapuma si arunc ochii pe geam: "Fuck! Iar ninge..". Ma afund inapoi intre perne si parca as face orice numai sa nu fiu nevoita sa ma ridic din locul ala moale si calduros. Totusi sunt nevoita sa o fac. Plec din dormitor fara sa-mi pese de dezordinea lasata in urma. Pana la urma.. cine o vede? Ma uit la ceas 7:10 a.m. Cobor scarile intuind unde sunt treptele si ajung la bucatarie cu un ochi inchis si unul intre-deschis, mai mult pipaind. Imi scot ceva de mancare, mananc, apoi imi fac o cafea. Stau intr-un capat al mesei. Eu, cafeaua si pachetul de tigari. I-am pus si lui o ceasca de cafea in celalalt capat, desi el nu e acasa.Il astept abea peste cateva zile si totusi nu voiam sa imi beau cafeaua singura ca in zecile de alte zile.Dar.. nu am de ales. Cafeaua parca nu se mai termina, iar tigarile.. la fel. Am facut din cele 5 minute ore. Nu ma intereseaza de serviciu, nu ma duc azi. Stau acasa. Eu cu mine. Mi-am amintit cand am fost fericita, cand am fost dezamagita, tot. Mi-am amintit tampeniile pe care le faceam in copilarie. Mi-am amintit de prietenii pe care i-am pierdut, de cei care imi sunt aici. Mi-am dat seama de multe lucruri azi. Cum ca soarele rasare mereu cu un motiv. Cainele mananca de pofta. Plantele infloresc de fericire. Ca norii apar cand esti trist. Ca fiecare stea este un cuvant bun pe care cineva l-a spus despre tine. Ca vantul bate sa-ti stearga amintirile neplacute. Ca apa curge si ia cu ea greselile pe care le-ai facut. Ca focul este de fapt.. flacara iubirii care arde in tine. Ca pisica miauna ca sa ii dai atentie. Iar fluturii zboara ca sa ii admiri. Si multe multe altele. Azi am citit. M-am relaxat intr-o baie cu sare de mare si alte nebunii timp de cateva ore. Un singur lucru nu l-am facut pentru mine: m-am gandit totusi sa dau un telefon sefului sa-i spun ca nu vin. Nici azi, nici maine si..nici poimaine. Se facuse deja tarziu cand am realizat ca nu m-am gandit azi la ce trebuia. Nu-i nimic. O sa am timp maine. Ma afund in cearceafurile reci. Ma uit la un film alaturi de un pahar de vin si o tigara. In final adorm. Pe maine!

ZIUA Y: Tocmai ce m-am trezit. Scot nasul din plapuma si arunc ochii pe geam: "Fuck! Iar ninge..". Ma afund inapoi intre perne si parca as face orice numai sa nu fiu nevoita sa ma ridic din locul ala moale si calduros. Totusi sunt nevoita sa o fac. Plec din dormitor fara sa-mi pese de dezordinea lasata in urma. Pana la urma.. cine o vede? Ma uit la ceas 7:10 a.m. Cobor scarile intuind unde sunt treptele si ajung la bucatarie cu un ochi inchis si unul intre-deschis, mai mult pipaind. Imi scot ceva de mancare, mananc, apoi imi fac o cafea. Stau intr-un capat al mesei. Eu, cafeaua si pachetul de tigari. I-am pus si lui o ceasca de cafea in celalalt capat, desi el nu e acasa. Au mai ramas doar 2 zile pana cand o sa vina. Doar 2 cafele de baut singura si apoi gata. Mai e putin. Dar azi am alte planuri. Azi revizuiesc tot. Stiu ca si eu am gresit cu unele lucruri, dar am incercat pe cat posibil sa le repar. Prientenii mi-au fost alaturi, mai mult sau mai putin. Iar el.. a fost departe, inca e, dar chiar si asa stiu ca a fost aici pentru mine. Cu bune si rele, a ramas. Deci merita. M-am saturat in schimb sa mi se ascunda lucruri sau sa fiu mintita. Nu mai vreau asta. Eu nu o fac. De ce ceilalti totusi da. Acum stiu ca prietenii importanti sunt langa mine, ma asculta, ma inteleg, ma sfatuiesc si vor ramane mereu langa mine. Ne-am programat prima vacanta impreuna: 6 august 2017 - Germania, o sa ne super distram, ghici ce poate face o gasca de cateva fete singura intr-o tara straina? Having fun! Lasand asta deoparte, pentru ca stiu ca la capitolul prieteni e relativ totul in regula, e momentul lui. Numar secundele pana vine acasa. Parca nu mai am rabdare. Imi bate inima mai tare cu fiecare ora care trece. Vreau sa il tin in brate. Sa simt cu mirosul lui imi danseaza iarasi prin vene. Sa ii simt atingerea calda unduindu-se pe soldurile mele. Si privirea patrunzatoare care nu mi-ar da drumul niciodata. Si buzele moi care se joaca cu ale mele de parca ar fi ultima oara cand s-ar intalni. Si sa simt cum in timp ce ma saruta zambeste. Sa am din nou siguranta aia pe care numai el mi-o poate oferi. Mi-e dor. Il astept. Uite cate am facut si deja e seara. Ma bag in pat.. e rece si parca nici nu imi vine sa ma culc, dar.. Am ajuns la 3567 de oi cand in sfarsit am adormit. Era si timpul!

ZIUA Z: Tocmai ce m-am trezit. Scot nasul din plapuma si arunc ochii pe geam: "Fuck! Iar ninge..". Ma afund inapoi intre perne si parca as face orice numai sa nu fiu nevoita sa ma ridic din locul ala moale si calduros. Totusi sunt nevoita sa o fac. Plec din dormitor fara sa-mi pese de dezordinea lasata in urma. Pana la urma.. cine o vede? Ma uit la ceas 7:10 a.m. Cobor scarile intuind unde sunt treptele si ajung la bucatarie cu un ochi inchis si unul intre-deschis, mai mult pipaind. Imi scot ceva de mancare, mananc, apoi imi fac o cafea. Stau intr-un capat al mesei. Eu, cafeaua si pachetul de tigari. I-am pus si lui o ceasca de cafea in celalalt capat, desi el nu e acasa. Azi vine. Asta e ultima cafea pe care o sa o mai beau singura. Astazi m-am gandit sa schimb ceva. Pe mine! Uit tot. Sterg tot. Vreau sa o iau de la capat. Sa fie totul bine. Vreau ca lumea sa nu ma mai dezamageasca. Vreau ca totul sa fie bine. Cu toate. Si asa va fi. Stiu asta. Simt.

PARTEA A II A: NIMIC (e prea prafuit jurnalul sa mai inteleg ceva)


Friday, November 5, 2010

Nu, nu vreau titlu... nu imi trebuie.

Mister... unde esti? Nu te vad, nu pot sa te gasesc cu privirea. Ma simt singura. Plec. Dari stai! Uite! Ceva, acolo in intuneric... ma priveste. Sufletul mi se umple de teama, dar ma strigi. Atunci vocea ta alunga teama din sufletul meu si face loc fericirii. Acum stiam ca esti tu. Nu imi mai era frica. Puteam pasi linistita prin intuneric. Stiam ca daca se intampla ceva esti acolo sa ma prinzi cand o sa cad. M-am apropiat si... primul sarut, 5 noiembrie. Nu-l voi uita. M-ai luat in brate si parfumul pielii tare mi-a patruns pana in vene. O sa ramana acolo si... nu te supara. Nu ti-l voi da inapoi prea curand. Dintr-o data o atingere rece m-a speriat. Ah, era mana ta. Am luat-o in a mea si am incalzit-o. Am avut grija de ea si acum ii este bine. Am incercat sa ma uit in ochii tai, dar nu i-am vazut. Era intuneric, dar sunt sigura ca tu i-ai vazut pe ai mei. Ce-ti spuneau? Vreau sa stiu! M-am apropiat. Ti-am simtit iar mirosul. L-am improspatat. Mi-a ramas pe maini. Nu mai vrea sa plece. Nici nu-l las. Ti-am atins chipul. Am simtit barba aspra in palma, dar nu m-a durut. Ai avut grija sa nu ma raneasca. Multumesc. Am mers impreuna pe strazi nicaieri. Nu conta unde mergeam atata timp cat eram impreuna. As fi mers oriunde daca mergeai cu mine. Nu stiai. Acum poate stii. Tu alergai. Eu simteam ca zbor. As fi renuntat la aripile mele si as fi alergat cu tine in loc sa zbor. Daca mi-ai fi cerut. Dar nu ai facut-o. Am vazut in privirea ta ca vrei asta. Asa ca am alergat si eu. Nu-ti fa griji. O sa te invat si pe tine sa zbori. O sa zburam impreuna. O sa visam ca zburam pe un taram necunoscut unde nimeni si nimic nu ne poate opri zambetele... rasul... fericirea ce vine chiar din suflet. M-ai condus pe strada mea. Ma tineai de mana sa fi sigur ca nu plec nicaieri. Stai linistit! Nu am sa plec. O sa iti fiu alaturi mereu. Voi trai vesnic. Dar as renunta le eternitatea mea pentru o clipa in plus alaturi de tine. Pentru un sarut dulce. Fi fara grija! Nu o sa fac diabet. Ne-am luat la revedere. Te-am strans in brate ca sa stii ca indiferent unde esti eu sunt acolo cu tine. Ti-am oferit un sarut apasat ca sa nu il uiti pana maine. Si am respirat aerul tau inca doua secunde. Sigur imi va ramane pana maine, undeva prin corp. Am plecat si... nu m-am uitat inapoi. Nu voiam sa regret ca nu te-am mai sarutat inca o data si ca nu te-am tinut putin mai mult in brate. Desi am regretat. Am intrat in casa si m-am sprijinit de usa. Am crezut ca nu e real. Am urcat repede scarile cu pasi galagiosi vrand sa fac ceva pentru ziua asta. 5 Noiembrie! Am facut un desen. Imi aduce aminte de tine. L-am facut pentru tine. Imi ajunge sa stiu ca il ai. Vreau sa iti fac o surpriza. Sper sa iti placa. Scriu ceva si... ma culc. Ma trezesc. Cu zambetul pe buze... esti cheful de viata cu care ma trezesc. Fiecare dimineata imi aminteste de tine. Fiecare stea, de ochii tai. Fiecare frunza, de chipul tau. Fiecare adiere, parfumul tau. De ce totul imi aminteste de tine? Cred ca in asta consta fericirea si frumusetea. Ca la sfarsit, sa vezi ca tot ce e in jurul tau e realizat de tine, de mine, de noi. Atat.

Wednesday, November 3, 2010

I wanna make a memory.

By the power of truth, I, while living, I have conquered the Universe.
Da! Ma simt de parca am cucerit Universul. Totul este numai al meu si nimic nu mi-l poate lua. Tot! Apa pura, padurea incarcata de mister, aerul plin de neinteles, focul viclean, pamantul grandios, cerul cristalin, norii jucausi, pasarile zburdalnice si delfinii neastamparati, albinele zgomotoase si fluturii multicolori, florile splendide, copacii falnici, ursuletii si veveritele nebunatice, luna misterioasa si soarele stralucitor... toate sunt ale mele! Si credeti-ma, nu mi le poate lua nimeni. Nu ma poate supara nimic, nu ma poate enerva nimeni. Unii ar spune ca sunt chiar nesimtita, dar sa nu exageram... Sunt mult prea fericita ca sa ma deranjeze ceva. Am zis!
I feel alive when I'm walkin' on this street.
Daaa... exact ca in reclamele acelea la sampon cand dupa iese tipa pe strada si merge intr-un anume stil si toata lumea sa uita la ea si o admira. [Ce exemplu idiot.] Asa ma simt si eu.

Paranteza: iar nu mai am inspiratie. scuze. inca invat. de fapt...reinvat!

You make me feel something like summertime.
Cand imi zici "buna!" un mic zambet se iveste in colt. Apoi cand ma intrebi ce fac apare si in cealalta parte. Cam 5 ore de vorbit il fac sa devina reclama la pasta de dinti, iar ochii... ochii vorbesc. Vocea se pierde si apare glasul ochilor, care parca spune mai mult, mult mai mult decat vocea. Nu spune doar vorbe, spune sentimente. Spune fericire, afectiune, nebunie, euforie, entuziasm si lista poate continua. Ador cand apare glasul, dar momentan imi pare rau ca nu il poate auzi, nu imi poate vedea ochii soptindu-i ce cred. Dar o sa ii vada, curand.

Monday, March 1, 2010

Spring Story.


1 Martie. Uau... abea m-am trezit si uite: zambesc! De ce? Nu stiu, nu prea am motiv. Ma rog, stiti cum se zice: ca luna martie e luna primaverii si trebuie sa fim fericiti si bla-bla-bla! Si daca nu ai de ce sa fi fericit, ce faci? Stai cu un zambet pe fata toata ziua doar ca sa il ai? Cam trist as zice. Si ca sa fiu in ton cu ziua, cu sarbatoarea, m-am hotarat sa ies la o plimbare revigoranta prin parc. E ciudat. Sunt atatia copii... nu ar fi trebuit sa fie la gradinite, scoli, licee sau altceva? Ma rog. Trec cu vederea si imi continui plimbarea. Zilele trecute am vazut un loc ideal unde as putea sa stau sa citesc ceva si sa ma relaxez. Fix spre acel loc ma indrept. Merg cu capul ridicat dar imi e greu sa zambesc. Nu prea am de ce sa ma bucur. Da, da, da vine primavara. Dintr-o data ma opresc. Uau! O fetita, nu mai mult de 4 anisori, ochi albastri, blonda, zambet superb, radea si se juca cu un catelus micut si alb. Imaginea parea scoasa dintr-un film, iar atunci mi-a trecut prin cap: ce-ar fi mers acum niste poze... Iata-ma, am ajuns. E atata liniste fata de restul parcului. M-am asezat lana un copac. E o senzatie ciudata, in sensul bun. Mi-am deschis cartea. Ceva cu dragoste si palavrageli dinastea. Simteam ca in timp ce citesc ochii incep sa mi se inchida. Trebuie sa fie de la ultimele cateva zile. Au fost groaznice! Ca prin magie EL apare in fata mea. Parea sa fie locul perfect. Momentul perfect. Totul!
- Uau! Arati superb azi, ti-ai facut ceva la par?
- ă... nu chiar, multumesc! uau, ce-i cu mine?! nu am mai fost asa timida de ani de zile. Revino-ti!
- Uite ce e... ma gandeam... azi e 1 martie si poate ti-ar face placere o plimbare prin parc... doar ma gandeam nuuu...
- Da... da, desigur, mi-ar face placere. Nu-mi vine sa cred! M-a invitat la o plimbare! Eu si EL. Doar noi! Uau!!! Nu am cum sa ratez asta.
Si ma ridic si plecam amandoi prin parc. Unde mi-a disparut cartea? Off la ce ma gandesc... nu e momentul sa ma intreb unde imi este cartea! Ia stai! Si toti oamenii, copii mici care erau in parc, unde au disparut? Oook... asta devinde ciudat, ciudat de bine! Hei fi atenta aici! EL imi face cam multe complimente pentru o simpla plimbare prin parc, ar trebui sa mai pastreze si pentru urmatoarele iesiri. Daca va mai exista o urmatoare iesire, da pai mai multe...
- O secunda, ai ceva pe obraz.
- Fuck! Cine eu? Shit! Ce ma fac? ă.. da?
- Mm... da. Lasa-ma sa te ajut!
- ă.. bine. Se apropie, se aproapie... Doamne! Ce face? Asa imi ia acel ceva dupa obraz? De ce ma impacientez... Nu ar trebui sa imi para rau... Uă! Mmmfllplff. God! Asta a fost uau!
- Scuza-ma daca am fost prea grabit. Cred ca mai intai era asta, (martisorul) apoi... ce parere ai in legatura cu a-ti petrece primavara impreuna cu mine?
- Uau! ă.. da... da! si eu care credeam ca imi voi petrece primavara singura... Stupid me! Another kiss, yesss!
Uou, uou, uou, uou, uou! Ce se intampla aici? Unde a disparut EL? Si sarutul? Si martisorul? Si cum de sunt aici atatia copii? Nu era nici macar unul. Si cartea mea? Parca o pierdusem. Oooo nu! Spune-mi ca nu e adevarat! Spune-mi ca nu a fost numai un vis! Spune-mi te roooog! Si lacrimile imi curgeau siroaie pe obraji. Ceva mai rau nu putea sa se intample de 1 Martie. 1 Martie!!! Sau poate nu. Dintr-o data, EL aparu in fata mea. Mi-am scuturat capul. Nu mai era un vis. Si deschide gura, ce oare o sa zica?
- Frumos tricou! Trebuie sa fie nou...
- Multumesc si... imi place camasa ta. Idioat-o! Nu putea sa scoti altceva mai bun pe gura?!
- Ce spui de o plimbare prin parc. E o zi frumoasa, nu-i asa?- Da, desigur. Mi-ar face placere. Se pare ca visul s-ar putea sa devina realitate. Cine stie. Tineti-mi pumnii !


Saturday, January 23, 2010

Life Frame #6

Tocmai am terminat de vazut un film: Up In The Air. Mi s-a parut un film foarte bun si nu pentru ca juca George Clooney in el, ci pur si simplu pentru ca a avut un mesaj pe care trebuia sa ni-l transmita, mesaj pe care eu l-am perceput si l-am inteles. Poate daca o sa va povestesc putin din el, o sa va atrag atentia si o sa vreti sa il vedeti si voi. Ryan un barbat in varsta de peste 40 de ani, care lucreaza ca expert in resurse umane la o companie de consultanta din Denver, calatoreste cu avionul din oras in oras pentru a-i anunta pe salariati ca sunt concediati si isi doreste sa ajunga la 10 milioane de mile de zbor. Planurile lui sunt compromise atunci cand seful sau o angajeaza pe Natalie, care propune reducerea cheltuielilor prin implementarea unui program de concediere a angajatilor, prin intermediul unor video-conferinte pe internet. Temandu-se ca ideea noii colege ar putea stopa excursiile lui pe tot teritoriul USA, Ryan porneste impreuna cu Natalie intr-o calatorie de afaceri pentru a-i demonstra acesteia viabilitatea sistemului sau de concedieri. In barul unui hotel Ryan o intalneste pe Alex, o femeie de afaceri care isi petrece cea mai mare parte a vietii pe drumuri la fel ca si el si care se implica in relatii amoroase de o singura noapte cu necunoscuti. Ceea ce porneste ca o aventura pasagera, se transforma pe parcurs intr-o relatie destul de serioasa (dupa parerea lui Ryan). Acestia petrec multe momente impreuna, momente care ii unesc, crede Ryan, dar momente totodata nesemnificative pentru Alex. Dupa calatoria sa de afaceri cu Natalie, Ryan isi da seama ca s-a schimbat si ca nu vrea sa mai continue asa, el decide ca vrea sa isi continue viata alturi de Alex si de aceea se duce in Chicago, la ea acasa unde descopera cu uimire ca este casatorita si are si 2 copii. Dur, dar asa realizeaza ca in afara de cardul de "10 milioane de mile" pe care si l-a dorit si acum il are, dar degeaba, mai exista si altceva. Altceva numita dragoste, numita jumatate, numita familie, viitor, realizari, lucruri/persoane la care sa tii, de care sa iti pese, lucruri de care el nu a avut parte pana acum nu pentru ca nu putea ci pentru ca nu a vrut. A considerat ca nu e necesar sa isi complice viata in felul asta, si a regretat. Up in the Air se adreseaza tuturor , pentru ca toti alergam dupa bani ,dupa dragoste , dupa o viata mai buna. Acest film mi-a aratat partea buna si partea nasoala a unei alegeri din viata. Daca alegi banii - primesti recompensa ('cardul de 10 milioane de mile') , daca alegi dragostea - primesti dezamagiri , daca nu alegi dragostea - te simti singur si fara rost , daca te razgandesti si vrei iarasi dragoste,nu bani - destinul iti arata ca trebuia sa alegi calea asta mai demult , pentru ca acum jumatatea pe care ti-o doresti e deja a altuia (si te doare si mai tare cand afli). Trist, dar adevarat. Sunt de parere ca nu a fost nominalizat degeaba de 6 ori la Golden Globes.

Vizionare placuta.



Tuesday, December 8, 2009

Toy Story.


V-ati intrebat vre-o data de ce copiilor le plac foarte mult jucariile? De ce nu pleaca nicaieri fara ele? De ce stau mereu cu ele?

Pai... jucariile lor sunt prietenii lor. Prieteni reci dar siguri, prieteni care nu ii vor critica niciodata, prieteni care nu au mofturi, care nu implica multe in sens material. Trebuie doar sa le tii aproape si sa te joci cu ele, iar cand se strica nu e greu, nu necesita scuze, pareri de rau, nimic. Pur si simplu iti iei alta jucarie.

Ce ar fi sa fie totul asa de usor? Ar fi prea simplu, plictisitor chiar. Un copil are jucaria lui preferata care de cele mai multe ori are si un nume, jucaria de care ar vrea sa nu se desparta niciodata, nu vrea sa ramana fara ea. Dar oare jucaria vrea sa ramana fara el? V-ati gandit vreodata la asta? Daca oare de fapt jucaria avea nevoie de un prieten? Daca jucariei ii era urat sa stea singura? A? Ce ziceti?

Toti am avut o jucarie preferata atunci cand eram mici. Absolut toti! Unii probabil ca stateau cu ea si la masa sau eu stiu ce alte lucruri faceau cu jucaria lor de plus. Am vazut odata o fetita. Draguta, vorbareata, desteapta, comunicativa. Nu parea genul care nu poate sa isi faca prieteni. Dar avea mereu cu ea ursuletul ei de plus. Dormea cu el, statea mereu cu el. Si nu pentru ca ii era urat sa doarma singura. Chiar credeti ca nu avea prieteni? Se simtea chiar atat de singura? Ei bine, nu! Ea doar credea ca ursuletului ii este urat sa doarma singur, sa stea singur. Ea nu credea ca are nevoie de un prieten. Ea credea ca ursuletul ei de plus are nevoie de un prieten.

Toti avem nevoie de prieteni si fiecare ni-i gasim in cate ceva. Reali, imaginari sau simple obiecte. Dar avem prieteni, persoane/lucruri/jucarii care stau cu noi si ne inteleg chiar daca unele nu pot sa spuna nimic. Sunt acolo si asta pentru noi conteaza.


Tuesday, December 1, 2009

Winter.


Wake up! A venit iarna my friend! Zapada, sarbatori, cadouri, oameni de zapada, saniusi, ski, colinde si muuuuulte altele. Mos Craciun isi face ultimele cumparaturi, ca doar na... are atatia copii pe care trebuie sa ii bucure. Mos Neculae isi pregateste nuielusele pentru copii nazdravani. In stanga si in dreapta telefoanele suna, rezervari pentru revelion, invitatii si altele. Zeci de carti postale pentru Sf. Stefan, ca doar trebuie sarbatorit si acesta. Alte zeci de telefoane pentru a rezerva camere de hotel pentru vacanta de iarna de la munte. In final o luna foooarte aglomerata, dar si foarte frumoasa si speciala.

O plimbare scurta intr-o dimineta de decembrie, cu manusi in maini, fularul pana la nas, fesul pe cap si nelipsitul iRiver. Nimic nu se compara cu asta. Si il vezi: el. Vine grabit spre tine. Nu te-a mai vazut de cateva zile si vrea sa iti faca o surpriza, stiind ritualul tau din fiecare dimineata de iarna. Nu te asteptai la asta si de aceea te bucuri enorm. Se apropie, iar tie iti bate inima ca un ceas grabit. Si e langa tine, iar tu esti extraordinar de fericita. Va plimbati, vorbiti, aveti multe sa va spuneti si nici nu stiti cu ce sa incepeti mai intai. Si sunteti acolo, in mijlocul tuturor si dintr-odata pic-pic-pic. "Uite, ninge!" si erai asa de fericita, tu, el, si prima ninsoare. Se uita la tine si te saruta cum de mult nu a mai facut-o. Stia foarte bine ca iarna este un anotimp pe care il adori. Era un moment magic. Si pleaca. Dispare ca dintr-un vis. Si ramai singura acolo in mijlocul aleii. Doar tu si nisnoarea. Te opresti o clipa. "Unde oare a disparut?", dar nu primesti niciun raspuns asa ca iti continui plimbarea singura, bine... si cu vocea pe care o asculti in casti. Dar ceva nu merge. Te uiti. "Mda... playlistul gresit." Si schimbi. Exact. "Winter playlist." Perfect. Si ai impresia ca esti intr-o poveste. O poveste de iubire, o poveste de Craciun. Atat. Era perfect.

Cam asta este povestea de Craciun pe care banuiesc ca toate o dorim. Este povestea unei iubiri perfecte. A unei dimineti perfecte la care a contribuit evident si iRiver tau. Si poate voi si fete si baieti vreti sa stiti care erau melodiile care ii fredonau in casti in acea dimineata de decembrie.

~Aerosmith - I Don't Want To Miss A Thing : "Don't wanna close my eyes, I don't wanna fall asleep, 'cause I'd miss you babe and I don't wanna miss a thhing";
~Bon Jovi - Lost Highway : "I finally found my way say goodbye to yesterday";
~Bon Jovi - Always : "And I will love you baby, always, and I'll be there forever and a day, always";
~Bon Jovi - Everybody's Broken : "In this life it's ok to feel a little broken, everybody's broken in this life";
~Bon Jovi - I'd Die For You : "You know it's true, baby I'd die for you";
~Bon Jovi - I'll Be There For You : "I'll be there for you, these five words I swear to you,";
~Bon Jovi - Make A Memory : "If you go now, I'll understand, if you stay, hey, I got a plan, You wanna make a memory";
~Boston - More Than A Feeling : "It's more than a feeling when I hear that song they used to play";
~Cargo - Ca O Stea : "Pan' la luna si pan' la stele as zbura";
~Ciara - Never Ever : "Throw your hands up in the air if you know he love you";
~Iris - Stele In Par : "Stii ca te iubesc mai mult decat o viata poate da";
~Iris - Matase Alba : "Amintirea ta e matase alba, mereu vei fi a mea, in matase alba, cu flori in parul tau, parfumul tau ma va chema";
~Iris - Vise : "Si nu am de gand sa ma opresc, pamantul roata sa-l ocolesc";
~James Blunt - 1973 : "I'll call you up every Saturday night and we both stayed out till the morning light and we sang ";
~Jason Mraz - I'm yours : "It can not wait, I'm yours";
~Michael Jackson - Stranger In Moscow : "I was wandering in the rain, Mask of life, feeling insane";
~Michael Jackson - You Are Not Alone : "But you are not aloce, for I am here with you";
~Scorpions - You And I : "You and I just have a dream to find our love a place";
~Scorpions - Still Loving You : "Fight, babe, I'll fight to win back your love again";
~Seal - Love's Divine : "Please forgive me now I see that I've been blind";
~Taxi - Luna : "Si ascult cum se joaca vantul noaptea printre stele";
~Taxi - Prea sus : "Si esti doar prea sus dar nu de-ajuns sa nu te mai iubesc"; (asta e pentru tine Happy)
~Tiziano Ferro - Ti Amo : "E scusa se ti amo e se ci conosciamo de due mesi o poco piu";
~Vama - 17 Ani... Infinit : "17 ani baerame timiditate inceput";
~Vama - Epilog : "Nimeni n-o sa iti explice ce e dragostea, asta singur intr-o zi de IARNA-o vei afla";
~Voltaj - Povestea Oricui : "Crede in tine mereu si nu da inapoi";
~Volta - Vara Trecuta : "Si ploua ploua ploua peste inima mea";