Enjoy.

2011. Idei noi. Pareri noi. Ganduri noi. Intentii noi. Sentimente noi. Toate ti le doresti diferite de anul trecut. Nu stii de ce. Dar asa simti. Vrei sa fi altfel. Vrei o schimbare. Ai incercat frizura, hainele.. un nou look. Dar nu e asta. Trebuie sa vina din suflet schimbarea. Vrei poate sa fi mai bun. Poate mai tare. Mai intelegator. Sau chiar total diferit. Nu stii prea bine. Dar vrei. Asta e sigur. Dar nu poti sa iti dai seama singur. Ai nevoie de ajutor. De persoane, de prieteni care sa iti fie acolo. Sa iti dea un semn. Sa te sprijine. Sa iti fie alaturi. Au trecut deja cateva zile din noul TU. Ai reusit ceva? Eu da.

Mergi pe strada si te intalnesti cu ea. Fata aceea pe care o vezi, iti este simpatica si ai vrea sa o cunosti mai bine. Ai sentimentul ca ar putea sa iti fie cea mai buna prietena. Intri in vorba cu ea si... voila! Ai reusit. Ai acum langa tine o persoana care te intelege. Sau inca o persoana... Te bucuri de prietenia ei si incerci sa ii oferi pe cat posibil acelasi lucru in schimb. Te inveseleste cand esti deprimata. Te intelege. Si cel mai important: te asculta si nu te judeca. Te apreciaza asa cum esti si isi doreste sa te fi cunoscut mai demult. "Unde ai fost pana acum?". Si vine un raspuns simplu "Pe strada urmatoare..". Iti pare bine. O simti aproape de sufletul tau si realizezi ca e importanta. Ca acea persoana inseamna ceva pentru tine acum si conteaza. Nu ai vrea sa faci ceva sa o dezamagesti. Si incerci pe cat posibil sa nu faci asta. Te bucuri de ore in sir vorbite cu ea. Rasete si... glumite de interior. Si realizezi ceva: e o prietenie valoroasa. Si iti doresti sa reziste. Crede-ma... o sa faci in asa fel sa mearga. Sunteti la fel. Diferenta o fac anii, dar pentru voi nu conteaza. Va simtiti bine. Restul... never mind.

2 luni si 12 zile
sau
10 saptamani
sau
73 de zile
sau
1752 de ore
sau
105 120 minute
sau
6 307 200 secunde (still counting..)
Cam de atata timp iti este alaturi. Nu stii cum sa ii multumesti. Nu stii daca cuvintele ar insemna ceva pentru el. Dar totusi incerci. Te apropii pas-pas. Nu te simte. Ii soptesti la ureche un "Multumesc." apasat. El intelege. Se intoarce si te saruta. "Cum sa ametesti de la un sarut?" In acel moment iti vin in minte toate momentele. Atunci cand te-a tinut de mana prima oara. Cand v-ati uitat la stele. Cand a avut grija de tine. Cand s-a purtat frumos. Dar si atunci cand v-ati certat. Desi iti pare rau, mai mult iti pare bine. Nu v-ati certat degeaba. Certurile v-au intarit. V-au legat mai mult. Ti-au trecut prin minte discutiile despre felurite lucruri. Discutiile despre voi. Iti doresti sa ii fi alaturi mereu. El stie ca cu sufletul esti mereu acolo. Nu vrei s ail dezamagesti. Incerci sa nu o faci. Simti cum lucrurile se leaga din ce in ce mai mult. Privesti spre cer. Respiri adanc. Te uiti la el. Glasul ochilor... El ii spune mereu multumesc. "Tacerile sunt adevarate conversatii intre prieteni." Aici e ceva mai mult de atat. Va intelegeti din priviri. Simtiti cand celalalt nu e in regula. Si incercati pe cat posibil sa faceti persoana apropiata fericita. Va iese. I-ai scris scrisori care nu au ajuns niciodata la el. Desi intr-un fel ti-ai dori asta, le pastrezi totusi pentru tine. Sunt parti din sufletul tau. Si chiar daca i le-ai da si ai stii ca sunt in siguranta cu el. Totusi vrei sa le stii langa tine. Lui ii dai altele. Acum ai mirosul lui oricand. Il poti simti oricand vrei. Incapi toata in tricoul lui. Te ghemuiesti acolo si nu vrei sa mai pleci. Vrei sa ramai asa. Pacat... e dimineata! Te trezeste cu aroma de cafea. Il saruti si luati micul dejun impreuna. Un nou inceput? Da. Unul bun.

"Get rid of the skeletons in your closet!" Ai dezamagit si ai fost dezamagita. Ti-ai propus sa nu mai faci asta. Ea iti este iar alaturi. Asa cum ti-a fost de atata timp. Nu stii cum sa faci sa ii multumesti. Speri sa inteleaga pur si simplu. Va impartasiti iar sentimentele la 4 dimineata in telefon. Lucrurile astea va apropie. Acum strada ei.. inseamna iar ceva pentru tine. Casa ei.. e acasa si pentru tine. E sora ta. "Iubeste-o!" "Asta fac!" "Multumesc."

Angel..."if i fall up, let the clouds hug me, and if i fall down, i bet i hit the ground running". Ai neglijat-o o vreme. Si totusi nu ai uitat de ea nicio clipa. Ti-ai propus sa nu o mai dezamagesti si sa ii fi alaturi. Ea va face cu siguranta la fel. O iubesti. "Uite o imbratisare!>:D<"

Prieteni vechi... nu i-ai uitat. Vrei sa te intorci la ei sa le arati asta. Dar iti e greu. Un 180 e greu de efectuat. Dar nu te opreste nimic sa incerci. Deci asa faci. Fratele tau nu te-a uitat. Sigur! Si spui "fuck! i'm sorry." O sa repari totul. Am incredere! Nu dai tu cu piricorul la atatia ani de prietenie pentru cateva luni mai... reci.

O sa iti revii! Stiu asta. Lupta! Poti! Ei sunt alaturi de tine. Ai un drum lung de parcurs.. iar strada e aglomerata. Fa-ti loc!

Shake up the happiness!

Wake up! It's Christmas time! Da, a trecut. Sper ca ai avut un Craciun frumos, fericit. Cu miros de cozonaci si ceai si ciocolata calda. Cu aroma de scortisoara si multe beculete. Un brad verde, frumos impodobit. Cu globuri auri si rosi si beteala stralucitoare. Cu multe cadouri frumos impachetate sub el. Un semineu si o pisica care sa il insoteasca. Un foc cald si o atmosfera minunata. Si zapada!
Stelute in gene. Uita-te in sus! Sunt mii. Incerci sa le prinzi cu buzele, dar te pacalesc, se topesc imediat cum iti simt atingerea. Da, ele. Nu tu. Pentru tine sunt doar niste fulgi frumosi albi de zapada care iti inveselesc zilele de iarna. Ei in schimb, fulgii, cauta sa isi gaseasca o casa. Incearca peste tot. Copaci, pamant, pajiste, acoperis, alee, peste tot. Dar tu ii gonesti mereu. Tu ii topesti cel mai repede. Chiar nu ii vrei? Ma rog. Ei s-au obijnuit. Incearca si tu sa faci la fel. Ei vin mereu. Ca acum. Si cand isi gasesc casa, lumineaza tot. In special noptile. Atunci au si musafiri. Stelele si luna. Se aduna toate si iti lumineaza drumul, sa nu te simti singur. Au mereu grija de tine, dar tu...? Incearca macar sa le admiri. Ai sa vezi ceva special in ele.
In putin timp va incepe numaratoarea inversa. Mai sunt cateva zile pana la noul an. 2010 e ca si terminat. Gandeste-te! Ce ai facut in anul asta? Iti pare rau? Ai schimba ceva? Esti multumit de tine? De faptele tale, de ce ai facut? Regreti ceva? Cred ca e momentul sa te intrebi. Sa iti pui in balanta faptele si gandurile. Sunt curioasa ce iti iese. Dar taci! Nu imi spune, nu vreau sa stiu, nu asa. Vreau sa vad. Vreau la anu' daca e ceva ce trebuia schimbat sa vad, nu sa imi spui. Asa va fi mai frumos. Si distreaza-te de revelion. Petrece, simte-te bine, fi alaturi de prieteni si impartaseste-ti bucuriile cu ei, vor aprecia. Fi acolo pentru ei chiar daca nu e ce te asteptai, nu vor uita asta. Have fun!
Iar TIE... multumesc! Nu intreba pentru ce. De fapt stiu! Pentru ca m-ai facut sa zambesc, sa rad, sa fiu fericita. Pentru ca ma asculti, pentru ca ma lasi sa te stresez. Pentru ca esti langa mine sa ma sustii. Pentru ca ma gadili si imi spui mereu "zi ma!". Pentru cum te uiti la mine cu ochii aia verzi si pentru chicotelile tale fara sens. Pentru mainile tale reci pe care am reusit sa le incalzesc. Pentru certurile din care am avut ce invata. Pentru ca m-ai enervat ( nu imi pare rau ). Pentru ca ma faci mereu sa uit si sa trec peste cu cateva cuvinte bine spuse. Pentru ca mi-ai spus mereu lucruri frumoase, chiar daca uneori te-ai purtat aiurea. Pentru momentele frumoase pe care le-am petrecut impreuna pana acum. Pentru ca ai facut toate astea si pentru ca inca o sa le mai faci. Pentru toate astea si inca cateva iti multumesc.

(si.. pentru ca am promis cuiva drag o postare de sarbatori, sarbatori fericite Tomina, stiu ca nu e ce te asteptai, dar ti-am promis)

Niste raspunsuri.

By the power of truth, I, while living, have conquered the Universe.
Intru.
Deschid.
Citesc.
Plang.
Poate. Poate ca vrei sa stii de ce te bag in seama. Poate ca vrei sa stii de ce te ascult ore in sir. Poate ca vrei sa stii de ce ador sa ma uit in ochii tai. Poate ca vrei sa stii de ce imi place gustul buzelor tale. Poate ca vrei sa stii de ce nu vreau sa iti dau drumul la mana. Poate vrei sa stii de ce imi place parfumul tau. Poate ca vrei sa stii de ce sunt asa. Poate ca vrei sa stii de ce nu iti dau drumul. Poate ca vrei sa stii... multe.
Ei bine, iti voi da raspunsul la toate si totusi la nimic: de-aia! De-aia spune nimic si multe si multe si nimic in acelasi timp. Te bag in seama pentru ca de-aia, pentru ca imi place cum te uiti la mine, pentru ca imi place cum gandesti, cum imi vorbesti, cum chiciotesti. Te ascult ore in sir pentru ca de-aia, pentru ca vorbesti intr-un anume fel, pentru ca imi spui lucruri interesante, pentru ca ma amuzi, pentru ca vorbesti numai tampenii. Imi place sa ma uit in ochii tai pentru ca... de-aia! Pentru ca sunt mici si verzi si clari si sinceri, si au genele alea blonde frumoase si sprancenele ii contureaza perfect. Imi place gustul buzelor tale pentru ca de-aia, pentru ca e delicios, pentru ca e diferit, pentru ca imi aminteste de ciocolata. Nu iti dau drumul la mana pentru ca: de-aia! Pentru ca nu vreau, pentru ca are nevoie de grija mea, pentru ca daca e singura ii e frig, si pentru ca are nevoie de un prieten, in afara de mana stanga.Imi place parfumul tau pentru ca de-aia. Pentru ca stie sa ma ajunga din urma si sa nu mai plece, pentru ca e ca din filme ( nu ma intreba de unde stiu cum mirose parfumul din filme. stiu! ), pentru ca ma ameteste, pentru ca imi creaza o stare zen. Aa.. si nu iti dau drumul pentru ca nu vreau.
Iar acum cred ca vrei sa stii de ce te plac.Aici nu pot sa raspund cu de-aia. Asta ar insemna ca nu iti raspund. Iar eu vreau sa iti raspund, asta e scopul. Imi place cand te uiti cu coada ochiului la mine. Imi place cand chicotesti cand zic ceva, desi ma enervezi. Imi place ca mereu spui "au!" cand te doare. Imi place ca mereu iti incalzesc mana rece. Imi place cand ma pupi ca un eschimos. Imi place cand imi povestesti diferite lucruri. Imi place ca mereu gasesc ceva sa te linistesc. Imi place ca ma lasi sa te bat, desi daca ai vrea nu te-as atinge nici cu un deget. Imi place cand imi faci glumite in zapada. Imi place cand facem misto unul de celalalt. Imi place cand ma alinti. Imi place cand te stresezi pentru nimic. Imi palce cand ne imaginam diferite lucruri, situatii. Imi place cand adorm in telefon noaptea tarziu. ... Si totusi astea nu sunt raspunsuri. Nu am raspuns la asta, imi pare rau. Nu avem program de lucru intre 8p.m. si 8a.m. Deschidem in 5 ore si ceva. Vino atunci, poate vei gasi un raspuns. Pana atunci libraria este inchisa. Va rugam reveniti mai tarziu. Multumim!
Sfarsit: brusc
Categorie: ma gandeam sa scriu ceva
Eticheta: plictisitor
Autor: eu
Final: la revedere!

Letter to you.

5th december...

Iti amintesti ca ochii vorbesc. Ei soptesc fericire. Asa parca iti spuneam.Te-am invatat usor usor sa iti intizi aripile sa zbori. Inca mai inveti. Nu-i timpul pierdut.Ti-am incalzit mainile. Am folosit caldura sufletului meu. Parfumul tau mi-a patruns in vene. Si chiar de-as vrea. Nu mai pleaca. Ochii aia... nu ii uit. Iar tu, ai avut grija de mine. Mi-ai lasat luna sa imi lumineze drumul. Si vocea ta sa ma linisteasca atunci cand sunt speriata. M-am obijnuit sa imi beau cafeaua dimineata si in zatul ramas sa vad ochii tai. Imi imaginez mainile tale in parul meu in fiecare dimineata cand il pieptan. Inchid ochii si am impresia ca ma tii de mana. Asta fac in drum spre scoala. Iar tu pleci si vi. Ca valurile. Ca marea. Si ea imi lipseste. Credeam ca este singurul lucru de care imi este atat de dor. De care mi-a fost. Si de care imi va fi vreodata atat de dor. Dar acum sunt sigura. M-am inselat. Imi lipsesti mai mult ca marea. Acum e timpul ca valurile sa se retraga. Dar nu pentru multa vreme. Vor veni inapoi. Mai mari. Mai multe. Mai sarate.Imi vor lipsi. Mult. Acum am ramas fara cuvinte. Sarutul tau mi le-a luat pe toate. Dar macar stiu ca ti-am scris. Pentru mine. Pentru tine. Pentru noi. O raza de soare. Sper sa numaram cat mai mule.